Costurile pentru eliminarea centralelor de termoficare din țară au depășit orice limită logică. Modernizarea acestor unități energetice reprezenta o opțiune mult mai ieftină.
Desființarea rapidă a centralelor aduce pagube uriașe pentru bugetul național. Românii suportă direct din buzunar aceste pierderi financiare considerabile.
Constantin Rădulescu a explicat clar situația economică actuală.
„Menținerea CET-urilor până 2028 ar fi costat 520 de milioane de euro. Desființarea lor pe graba, fără plan, costă 3.084 miliarde de euro. Sunt 6 ori mai scump scenariul fără CET. Și românii plătesc diferența”, arată preşedintele CJ Vâlcea.
Rădulescu, despre impactul direct asupra crizei energetice
Valoarea redusă de producție a unei centrale nu înseamnă lipsă de utilitate. În momente dificile, fiecare procent contează imens pentru stabilitatea întregului sistem.
Costurile uriașe generate de lipsa infrastructurii energetice afectează direct economia națională. Situația din ultimele luni demonstrează clar aceste pierderi financiare masive.
Constantin Rădulescu a subliniat discrepanțele financiare din sezonul cald.
„Dacă aveam CET-uri, compensarea crizei din iulie-august 2026 ar fi costat 20 de milioane de euro. Fără ele, a costat 84 de milioane de euro. Diferență: 64 de milioane de euro pierduți în 2 luni”, spune el.
Deciziile luate fără o analiză riguroasă pun în pericol siguranța populației. Întrebările legate de resursele de bază rămân deocamdată fără un răspuns sigur.
Lipsa unor alternative viabile aduce un plus de îngrijorare pentru consumatori. Situația actuală provoacă reacții vehemente din partea celor care contestă măsurile luate pe termen scurt.
Context
Situația critică generată de scăderea dramatică a debitului Dunării a impus convocarea unei ședințe extraordinare a Guvernului demis condus de Ilie Bolojan.
Executivul analizează pașii necesari pentru instituirea stării de urgență hidrologică în județele Călărași și Constanța, măsură care, conform Articolului 93 din Constituție, poate fi decretată de Președintele României cu aprobarea ulterioară a Parlamentului.
Principala urgență o reprezintă siguranța sistemului energetic național, autoritățile vizând creșterea nivelului apei în zona gurii de captare de la Cernavodă. Acest volum este strict necesar pentru asigurarea răcirii reactoarelor nucleare, în contextul în care România se confruntă cu o criză energetică majoră și cu imposibilitatea acoperirii necesarului din import. Pentru a direcționa debitele spre captare prin amplasarea unor barje în albie, Guvernul pregătește alocarea a 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă către Ministerul Transporturilor.
Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în țară a coborât la 1.600 mc/s și este prognozat să scadă la 1.500 mc/s până pe 6 august. Aceste valori reprezintă o treime din media lunii iulie și se apropie periculos de mult de minimul istoric din 1985, de 1.400 mc/s. Apele Române au confirmat că țara traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii. Printre măsurile suplimentare avute în vedere pentru economisirea energiei se numără și restricționarea iluminatului public pe parcursul nopții.
