Managerul și personalul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Dolj vor fi supuși unei reevaluări, la solicitarea Avocatului Poporului. Hotărârea vine în urma incidentelor petrecute la sfârșitul anului 2015, când o fată și un băiat care locuiau în Case de Tip Familial din cadrul Direcției, s-au sinucis.
Reamintim că în luna decembrie 2015, o fată care nu împlinise 14 ani şi un tânăr de 19 ani, ambii părăsiţi de familii şi crescuţi de stat, şi-au pus capăt zilelor.
Cristina Drodar era elevă în clasa a VII-a la şcoala 36 din cartierul 1 Mai și fusese crescută de un asistent maternal timp de 11 ani. Apoi, în urma unor analize s-a stabilit că femeia era purtătoare a virusului hepatic C şi şi-a pierdut atestatul. Fata a fost din nou instituţionalizată. A fost trimisă să locuiască în Casa de Tip Familial „Amicii”. Apropiaţii ei spun că nu a reuşit să treacă peste despărţirea de cea care timp de 11 ani i-a fost mamă. Aşa că, pe 2 decembrie, după ce s-a întors de la şcoală s-a spânzuart de o ţeavă de gaze în spatele blocului în care locuia. Abia mai avea puls atunci când a fost găsită de medici. A decedat a doua zi, la spital.
La doar câteva zile după moartea Cristinei, Nicolae Cristea, de 19 ani, crescut și el tot în sistemul de Protecţie a Copilului şi-a pus capăt zilelor.
Tânărul locuia în Casa de Tip Familial „Voinţa” și a avut bilet de voie pentru data de 5 decembrie, între orele 19.30 şi 21.30. La ora 21.00, după cum afirmau reprezentanţii DGASPC, acesta a comunicat telefonic cu instructorul de educaţie din cadrul Casei de Tip Familial şi a transmis că este în drum spre apartament. Nu a mai ajuns însă. Tânărul s-a aruncat în gol de la etajul 8 al unui bloc aflat în construcţie, din zona Fortuna, în cartierul Craioviţa Nouă.
Astfel, Avocatul Poporului a efectuat, în 8 decembrie 2015 și 11 decembrie 2015, două vizite la Casele de Tip Familial din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Dolj, în urma incidentelor relatate. Din echipele de vizită au făcut parte Magda Ștefănescu, adjunct al Avocatului Poporului, alți consilieri ai instituției, reprezentanți ai Colegiului Medicilor din România, Colegiului Național al Asistenților Sociali și ai Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului.
În urma vizitelor efectuate a fost sesizat și Colegiul Medicilor din România în legătură cu refuzul unuia dintre medicii Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie Craiova de a colabora cu membrii echipei care a efectuat o vizită la unitatea sanitară în 11 decembrie 2015, în contextul în care, prin decizia DGASPC Dolj, 12 copii și tineri aflați în strânsă legătură afectivă cu cei doi tineri care s-au sinucis, au fost prezentați la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova.
Purtătorul de cuvânt al instituției, Avoctul Poporului, anunță într-un comunicat de presă că s-au constatat mai multe nereguli și s-a făcut o serie de recomandări conducerii DGASPC Dolj care privesc:
* reevaluarea managementului și a personalului DGASPC Dolj, având în vedere următoarele aspecte constatate cu prilejul vizitei:
* caracterul neîntemeiat al motivelor de respingere a cererii de reînnoire a atestatului de asistent maternal profesionist invocate de Comisia pentru Protecția Copilului Dolj, având în vedere că asistenta maternală profesionistă nu era infectată cu virusul hepatic C și nu prezenta vreun risc de transmitere a virusului hepatic B altor persoane, întrucât era purtător sănătos al acestuia. În acest context, conform Sentinței nr. 363/2015 a Tribunalului Dolj, Secția Contencios administrativ și fiscal, 'raportul de expertiză medico-legală întocmit de IML Craiova concluzionează că reclamanta (asistenta maternală n.a.) prezintă diagnosticul de purtător sănătos de Ag. HBS. Nu este infectată cu virusul hepatic HVC. Nu prezintă risc infecto-contagios. Poate presta servicii de îngrijire a copiilor'.
Mai mult, după pronunțarea hotărârii judecătorești, DGASPC Dolj nu a făcut eforturi pentru reintegrarea tinerei în familia asistentei maternale și nu a reușit să găsească soluția potrivită pentru reîntoarcerea ei într-un climat familial care să asigure stabilitate emoțională;
* lipsa măsurilor necesare pentru includerea tinerei într-un program personalizat de consiliere sau terapie, deși existau date referitoare la anxietatea de separare a tinerei, conform evaluărilor psihologice. În plus, mutarea tinerei de la asistenta maternală la apartamentul de tip familial s-a realizat fără o pregătire psihologică prealabilă.
* plasarea în continuare a tinerei în apartamentul de tip familial, în pofida faptului că asistentei maternale i se reînnoise atestatul de asistent profesionist și a existenței unui atașament afectiv al tinerei față de asistenta maternală. Mai mult, scoaterea tinerei din mediul familial al asistentei maternale a generat o traumă afectivă, în condițiile în care aceasta fusese în plasament la asistenta maternală timp de 10 ani;
* îmbunătățirea tehnicilor de evaluare și asistență psihologică pentru asigurarea unei evaluări psihologice complete a beneficiarilor. În acest sens, se impune încadrarea de psihologi cu competență în specialitatea psihoterapie; achiziționarea de teste psihologice licențiate, specifice vârstei și îmbunătățirea tehnicilor de evaluare și asistență psihologică, în condițiile în care cele folosite nu sunt suficiente pentru o evaluare psihologică completă. De asemenea, se impune cunoașterea mai profundă a tipurilor de personalitate a copiilor și tinerilor instituționalizați și a preocupărilor lor;
* monitorizarea eficientă a copiilor/ tinerilor instituționalizați cu probleme afective, emoționale, implicarea mai atentă și individualizată a psihologilor și a instructorilor de educație 'cunoscându-se faptul că teama de abandon este foarte puternică la aceștia, ceea ce îi face vulnerabili la provocările vieții'. Sub acest aspect menționăm că, potrivit Standardului 12 din Ordinul Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție nr. 21/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind serviciile pentru protecția copilului de tip rezidențial, 'Serviciul pentru protecția copilului de tip rezidențial asigură condițiile necesare pentru identificarea și evaluarea permanentă a nevoilor fizice, emoționale și de sănătate ale fiecărui copil, precum și măsurile corespunzătoare pentru satisfacerea acestor nevoi, igiena personală, supravegherea și menținerea stării de sănătate';
* perfecționarea instruirii asistentelor maternale în privința rolului pe care îl au în viața copiilor aflați în plasament;
* respectarea principiului continuității în asigurarea serviciilor de asistență socială, având în vedere că mutarea tânărului la mai multe asistente maternale, precum și transferarea cazului său la 13 manageri de caz au condus la serioase tulburări în sfera atașamentului;
* încadrarea de specialiști în asistență socială, astfel ca dispozițiile art. 40 alin. (4) Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale, potrivit cărora 'În situația în care, din cauze obiective, nu se pot angaja asistenți sociali sau achiziționa serviciile acestora, furnizorii de servicii sociale pot angaja lucrători sociali pentru realizarea activităților de identificare și, după caz, de evaluare a nevoilor persoanelor care solicită acordarea de beneficii de asistență socială și servicii sociale' să nu devină regulă. Astfel, faptul că DGASPC Dolj nu are suficienți angajați sociali cu studii de specialitate are următoarele consecințe: servicii de slabă calitate adresate beneficiarilor și incapacitatea Colegiului Național al Asistenților Sociali din România de a putea sancționa sau superviza activitățile realizate în domeniul asistenței sociale;
* reexaminarea cazurilor în vederea dezinstituționalizării prin adopție sau reintegrare în familia extinsă;
* monitorizarea cu atenție sporită a tuturor cazurilor beneficiarilor, în sensul unei interacțiuni directe între beneficiar și persoanele responsabile de gestionarea cazului;
prevenirea incidentelor în care sunt implicați beneficiarii, de natură să conducă la acte de suicid.
