Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a lansat o replică dură marți seară, clarificând situația juridică și administrativă a centralei, în urma acuzațiilor lansate de vicepremierul interimar Oana Gheorghiu.
Bogdan Ivan: Statul, responsabil de Electrocentrale Craiova
Fostul ministru explică, într-o postare pe Facebook, faptul că Electrocentrale Craiova este o companie a statului român, unde Ministerul Energiei deține 77,15%, iar Fondul Proprietatea 21,55%.
„Primăria Craiova nu face parte din acţionariat. Nu conduce compania. Nu semnează memoranduri. Nu aprobă finanţări. Nu decide asupra certificatelor CO2. Asta nu este o opinie politică. Este structura oficială a companiei şi poate fi verificată de oricine”, a punctat Bogdan Ivan.
Acesta a subliniat că responsabilitatea guvernamentală nu se poate exercita prin postări pe rețelele sociale: „Doamna Oana Gheorghiu confundă o postare pe Facebook cu realitatea juridică şi administrativă a Electrocentrale Craiova.”
Proiectul pe gaz de 1,52 miliarde lei: Un calendar nerealist
În 2023, Ministerul Energiei (sub conducerea PNL la acea vreme) a semnat contractul pentru o nouă centrală pe gaz de 295 MW. Investiția totaliza 1,52 miliarde lei, beneficiind de 983 milioane lei finanțare nerambursabilă prin PNRR.
Conform lui Ivan, problema nu a fost dimensiunea proiectului, ci termenele prost calibrate.
„Ministerul Energiei nu a gestionat proiectul la timp şi realist, raportat la termenele foarte scurte din PNRR şi la complexitatea unei investiţii energetice majore. Iar când calendarul devine imposibil, constructorii nu vin să îşi asume riscuri pe care statul nu le-a calibrat corect.”
Criza certificatelor CO2 și datoriile istorice
Un punct critic în activitatea Electrocentrale Craiova îl reprezintă plata certificatelor de emisii. Ivan explică faptul că în 2024, compania a fost obligată să împrumute aproape un milion de certificate CO2, neavând cele 70 de milioane de euro necesare achiziției. Garanția pentru acest împrumut a fost reprezentată de activele companiei la EximBank.
Fostul ministru susține că a încercat redresarea situației în 2025.
„Am propus prin memorandum alocarea fondurilor necesare pentru plata certificatelor CO2, pentru reparaţii şi pentru achiziţia cazanelor de apă fierbinte. Însă un memorandum nu a primit semnătura premierului.”
Ivan susţine că „poţi avea opinii politice diferite, dar nu poţi muta responsabilitatea unei companii de stat în curtea unei primării doar pentru că dă bine într-o declaraţie publică”.
”Primarul Olguța Vasilescu a fost singurul om politic care “a încasat” acest insucces al Ministerului Energiei din 2023 și tot omul care a căutat zilnic soluții! Poți avea opinii politice diferite. Dar nu poți muta responsabilitatea unei companii de stat în curtea unei primării doar pentru că dă bine într-o declarație publică.”
Acuzațiile Oanei Gheorghiu: „De la oportunitate la dezastru”
De cealaltă parte, vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că România a pierdut „GRATIS” 162 de milioane de euro. Aceasta acuză managementul politic pentru prăbușirea financiară a companiei, care a dus la intrarea în insolvență și la furnizarea deficitară a agentului termic.
„Trebuiau organizate licitațiile, trebuia începută construcția și trebuiau respectate termenele. Licitațiile au fost anulate și niciun constructor nu a vrut să își asume proiectul”, a declarat Gheorghiu.
Citește și: Bolojan și Olguța Vasilescu: Replici de la distanță
