În inima municipiului Slatina, chiar la zidurile fostului magazin „Vacanța”, timpul pare să fi stat în loc. Un grup restrâns de persoane continuă o practică specifică perioadei de tranziție: schimbul valutar neautorizat. Acești oameni își desfășoară activitatea sub ochii tuturor, sfidând trecerea anilor și eforturile sporadice ale autorităților de a eradica acest fenomen.
Slatina: O „afacere” cu vechime în centrul orașului
Grupul este format din aproximativ cinci-șase indivizi, unii fiind prezenți în acea zonă de peste trei decenii, alții fiind generații mai tinere, remarcă NewsEdge.ro într-un reportaj. Ei respectă o ordine riguroasă, similară cu cea a taximetriștilor, așteptând clienții care opresc mașinile la bordură. Schimburile valutare au loc rapid, „la vedere”, iar „cărămizile” de bani dispar imediat în buzunare sau borsete.
Pentru mulți slătineni, acești oameni au devenit parte din peisajul urban. Unii localnici preferă serviciile lor datorită ratelor de schimb, considerate uneori mai avantajoase decât cele oferite de bănci sau casele de schimb autorizate. Ironia sorții face ca, la parterul aceleiași clădiri, să funcționeze o sucursală bancară, cele două entități rivalizând practic pentru atenția clienților.
Neclarități legislative și limitele Poliției
În fața acestui fenomen, Poliția invocă adesea dificultatea de a prinde făptașii în momentul tranzacției. După abrogarea legislației specifice din anii ’90, intervențiile se bazează pe Legea nr. 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale.
„După abrogarea Legii nr. 12/1990, în cazul identificării unor persoane fizice care desfăşoară activități neautorizate de schimb valutar sunt aplicate prevederile Legii nr. 241/2005 privind combaterea faptelor de evaziune fiscal”, au precizat reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Olt, într-un răspuns oficial.
Totuși, această lege este greu de aplicat direct pentru schimbul valutar simplu. Infracțiunea de evaziune fiscală necesită dovezi clare privind ascunderea veniturilor sau operațiuni fictive, aspecte dificil de probat în cazul unor schimburi rapide pe stradă. Mai mult, IPJ Olt nu deține o evidență statistică separată pentru înșelăciunile comise în acest context, deși numărul total al infracțiunilor de înșelăciune a crescut de la 302 la 411 între 2023 și 2025.
„Datele prezentate reprezintă numărul total al infracțiunilor de înşelăciune înregistrate la nivelul unității și nu se referă exclusiv la cazurile în care persoanele vătămate au fost prejudiciate de persoane care efectuează schimb valutar neautorizat”, au subliniat oficialii IPJ Olt.
Monitorizare sau toleranță?
Întrebați despre eficiența patrulării, oficialii poliției invocă analiza „situației operative existente” pentru a justifica prezența sau lipsa acțiunilor constante.
„Activitățile de patrulare desfășurate de poliţiştii de ordine publică sunt realizate în conformitate cu prevederile și dispozițiile în vigoare, în baza analizelor operative și a situației operative existente”, au menționat reprezentanții IPJ Olt.
Istoria a arătat că măsurile luate au avut un caracter temporar. Un moment intens a fost în anul 2013, când valutiștii au fost ridicați printr-o acțiune decisivă a conducerii de atunci a IPJ Olt. Cu toate acestea, după perioade scurte de supraveghere, fenomenul a revenit la stadiul inițial. Intervenții punctuale, precum cele din 2018 și 2019, soldate cu amenzi și confiscări de bani, au demonstrat doar capacitatea acestor persoane de a se adapta presiunilor. Astfel, „valutiștii” rămân o prezență constantă în centrul Slatinei, într-o zonă gri a legalității, tolerate tacit de autorități și acceptate ca o normalitate de către o parte a comunității.
