Ministerul Justiției, în cooperare cu Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a elaborat „Proiectul de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii”, un demers care a fost deja înaintat spre avizare interinstituțională.
Organizarea unui parchet unic la nivelul fiecărui județ
Potrivit unui comunicat de presă, după parcurgerea acestei etape, actul normativ va fi supus aprobării Guvernului și transmis Parlamentului spre adoptare.
Noua viziune legislativă propune transformarea modului în care funcționează unitățile teritoriale de parchet. Cu excepția celor din municipiul București, toate parchetele de pe lângă judecătorii vor trece printr-un amplu proces de reorganizare.
„Proiectul de lege propune reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii, altele decât cele din municipiul București, urmând ca acestea să fie organizate sub forma unui parchet unic, la nivelul fiecărui județ, cu sediul principal în localitatea reşedinţă de judeţ şi cu sedii secundare permanente în restul localităților în care funcționează judecătorile din judeţul respectiv”, a precizat Ministerul Justiției.
Prin această formulă, noul parchet județean unic își va exercita atribuțiile pe întregul teritoriu al județului. Activitatea se va desfășura atât prin intermediul procurorilor din sediul principal, cât și prin cei repartizați în sediile secundare cu activitate permanentă.
Transformarea funcțiilor de conducere în posturi de execuție
Modificările legislative aduc schimbări importante și în privința structurii de personal și a funcțiilor de conducere existente în afara reședințelor de județ.
„La data intrării în vigoare a legii, funcțiile de conducere de procuror din cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii situate în alte localități decât reședințele de județ se transformă în funcții de execuție, cu reîncadrarea personalului care ocupă funcții de conducere pe noile funcții”, a menționat Ministerul Justiției.
Același regim se va aplica și în cazul personalului auxiliar de specialitate. În urma reorganizării, din totalul de 175 de parchete de pe lângă judecătorii din cadrul județelor, vor rămâne exact 41 de parchete unice, ceea ce va însemna un număr de „41 de posturi de prim-procuror și 41 posturi de grefier-șef”, conform precizărilor transmise de Ministerul Justiției.
Beneficiile noii arhitecturi judiciare
Inițiatorii proiectului subliniază că noua formulă va aduce o serie de avantaje majore în activitatea sistemului judiciar, în special prin uniformizarea volumului de muncă.
„Volumul de lucru va putea fi distribuit în mod echitabil, eliminându-se discrepanțele majore dintre parchetele supraîncărcate și cele cu mai puţine cauze”, a subliniat Ministerul Justiției.
De asemenea, pentru eficientizarea activității, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție va putea analiza volumul de activitate și va putea sesiza ministrul justiției în vederea redistribuirii posturilor vacante, beneficiind de „avizul conform al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”, după cum a arătat Ministerul Justiției.
Noua structură va permite o mai bună gestionare a resurselor umane la nivel regional și național, creând premisele unei specializări reale a magistraților și generând „coerență, eficiență și responsabilitate sporită”, potrivit Ministerului Justiției.
