Jurnalul Olteniei: Greenpeace România a pionierat conceptul de comunitate de energie în țara noastră și a militat pentru includerea acestuia în Programul Tranziție Justă. Cât de dificil a fost să aduceți acest subiect pe agenda decidenților politici și să asigurați linii de finanțare dedicate pentru județele carbonifere, precum Gorj și Dolj?
Andrei Crăciun: Ne apropiem de cinci ani de când am demarat campania de promovare a comunităților de energie. Ușor nu a fost, au fost foarte multe bariere, însă dialogul permanent avut cu autoritățile (Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, Ministerul Energiei, ANRE), cu celelalte organizații interesate din societatea civilă și cu cetățenii ne-au dat energia să mergem mai departe. Au fost esențiale două puncte, care acum sunt bifate: includerea comunităților de energie în Programul de Tranziție Justă, într-un apel dedicat, și definitivarea cadrului legislativ și de reglementare pentru comunitățile de energie.
Practic, în acest moment există mecanismele și stimulentele necesare, mai ales în cele șase județe aflate în tranziție, ca aceste comunități de energie să apară.
Explicarea conceptului pe înțelesul tuturor
JO: Pentru cetățenii din Craiova, Târgu Jiu sau din alte localități din cele două județe care aud prima dată acest termen, ce înseamnă, concret, o „comunitate de energie” și cum se va reflecta ea în facturile lor lunare?
AC: O comunitate de energie înseamnă că mai mulți cetățeni, singuri sau împreună cu primăria, IMM-uri sau asociații, se organizează pentru a produce și gestiona energie regenerabilă în beneficiul membrilor. În România, cel puțin cinci membri (care pot fi persoane fizice, autorități locale, întreprinderi mici și mijlocii, asociații sau fundații) se pot organiza într-o entitate cu personalitate juridică, al cărei obiectiv principal este să le ofere avantaje de mediu, economice sau sociale. Ulterior, aceasta se înregistrează în Registrul național al comunităților de energie, printr-o procedură relativ simplă.
De exemplu, cinci vecini pot înființa o comunitate de energie pentru a produce energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice și a beneficia împreună de aceasta. O asociație de proprietari poate organiza un proiect prin care să producă energie pentru consumul părților comune ale blocului sau pentru locuințele membrilor. La fel, locuitorii unei comune se pot organiza, singuri sau împreună cu primăria, pentru a produce energie destinată gospodăriilor, școlii sau altor clădiri publice.
Alocările financiare pentru Oltenia
JO: Știm că județului Dolj îi este alocată suma exactă de 3.529.411 euro pentru comunitățile de energie, iar Gorjul, fiind epicentrul tranziției energetice, beneficiază de asemenea de fonduri substanțiale. Ce sumă este alocată pentru Gorj? Din evaluările organizației, sunt aceste sume suficiente pentru a genera un impact vizibil și pentru a acoperi nevoia reală din regiune?
AC: Așa e, aceasta e suma pentru județul Dolj, pentru Gorj fiind alocată o sumă mult mai mare: 41.576.941 euro. Și nu sunt singurele fonduri alocate prin Programul de Tranziție Justă. Fondurile sunt substanțiale, însă ca ele să aibă ecou în peisajul economic și social al celor două județe, e nevoie să fie absorbite prin proiecte bune, orientate spre viitor, și care să ofere costuri mai mici cu energia pentru cetățeni și să genereze locuri de muncă pe termen lung. Ne dorim ca aceste finanțări să fie fructificate la maxim de comunitățile locale.
Schimbarea de paradigmă (cetățeni vs. stat)
JO: Noutatea majoră a acestui apel este că inițiativa nu mai trebuie să vină exclusiv de la autoritățile locale, ci direct de la cetățeni și asociațiile de locatari. Credeți că oamenii din Gorj și Dolj sunt suficient de pregătiți sau de curajoși pentru a prelua inițiativa și a se organiza independent de primării?
AC: Da, aceasta e noutatea, nu doar UAT-urile pot să inițieze comunități de energie, ci și cetățenii, prin formarea de comunități de energie. Cred ca ar trebui să avem încredere în oameni, să îi informăm, să îi sprijinim cu resurse, să îi ajutăm să construiască proiecte. Vedem care a fost experiența cu prosumatorii, acum un deceniu nu existau, iar în prezent ne apropiem de 400.000 de prosumatori. Sperăm ca acest fenomen să se repete și în cazul comunităților de energie, mai ales că există aceste finanțări europene consistente.
Finanțarea de 98% și bariera birocratică
JO: Procentul de finanțare nerambursabilă de 98% este extrem de atractiv. Totuși, birocrația fondurilor europene și acoperirea restului de 2% îi pot speria pe mulți. Ce sprijin concret au la dispoziție asociațiile de locatari pentru a scrie și depune un astfel de proiect fără a se împotmoli în acte?
AC: Să dăm un exemplu: pentru un bloc cu 40 de gospodării participante, de exemplu, proiectul poate beneficia de un buget de până la 400.000 de euro, cu o contribuție proprie de doar 2%, adică 8.000 de euro. Banii pot acoperi nu doar panourile fotovoltaice, ci și baterii de stocare, pompe de căldură și alte echipamente necesare, în funcție de nevoile locatarilor. Astfel, comunitatea poate dezvolta un proiect energetic mai amplu, care să reducă facturile și să răspundă mai bine consumului gospodăriilor.
Legat de etapele administrative, cetățenii nu trebuie să facă totul singuri. Ghidul prevede costuri pentru consultanța necesară pregătirii documentației și managementului proiectului, calculate printr-o rată forfetară. Astfel, comunitățile pot apela la specialiști și firme specializate pentru a le ajuta să pregătească și să gestioneze proiectul. Unele firme lucrează inclusiv pe bază de comision de succes. Un prim pas practic este să discute cu primăria și să caute sprijinul organizațiilor și specialiștilor care lucrează în domeniul energiei.
Tehnologii și aplicabilitate
JO: Ați menționat ca exemple sisteme fotovoltaice, capacități de stocare în baterii și pompe de căldură instalate direct la blocuri. Cum arată, din punct de vedere tehnic, un astfel de proiect pentru un bloc standard din Gorj sau Dolj și care ar fi beneficiile imediate asupra confortului locatarilor?
AC: Într-adevăr, sunt eligibile panourile fotovoltaice, bateriile de stocare, pompele de căldură și toate echipamentele necesare funcționării lor, de la invertoare și contoare inteligente până la sisteme de management al energiei. Panourile pot fi instalate pe blocuri, clădiri publice sau alte spații disponibile, inclusiv terenuri. Finanțarea poate acoperi și infrastructura necesară pentru transportul energiei de la locul de producție la cel de consum, precum și activitățile de sprijin pentru înființarea comunităților de energie. Așadar, proiectele pot include o gamă largă de investiții, adaptate nevoilor fiecărei comunități.
Răspunzând și mai specific la întrebarea dumneavoastră, pentru un bloc tipic ar putea fi un proiect care să includă panouri fotovoltaice, stocare în baterii și pompă de căldură. Sau un sistem care să includă și panouri solare termice. Totul depinde de condițiile particulare, de la nevoile de consum, până la suprafețele și spațiile disponibile pentru montarea echipamentelor.
Provocarea informării la firul ierbii
JO: Ați subliniat o problemă critică: fondurile există, dar ele trebuie să fie cunoscute de beneficiari. Cum intenționează Greenpeace România să spargă „bula” informațională, astfel încât mesajul să ajungă nu doar la experți, ci la președinții de asociații de proprietari din cartierele muncitorești din Oltenia?
AC: Facem deja eforturi în această direcție, colaborând cu media locale din cele 6 județe. Vom merge apoi cu mesajul către primării, organizații locale, asociații de proprietari. Pentru luna noiembrie pregătim deja două ateliere online pentru toți cetățenii și asociațiile de proprietari interesați, și un atelier pentru specialiști și companiile interesate să se implice în acest tip de proiecte. Și aceste eforturi vor continua, noi înșine, ca organizație, vom face tot posibilul să oferim soluții, să semnalăm atunci când sunt probleme și să îi ajutăm pe cei care vor să depună proiecte.
Presiunea timpului
JO: Fereastra pentru depunerea proiectelor este cuprinsă între 30 septembrie 2026 și 31 martie 2027. Este această perioadă de jumătate de an suficientă pentru ca vecinii dintr-un bloc să ajungă la un consens, să se asocieze legal și să pregătească documentația tehnică necesară?
AC: Există timp și e important ca cei interesați să înceapă cât mai repede și să nu se descurajeze dacă apar dificultăți pe parcurs. Organizarea unei comunități de energie și pregătirea unui proiect cer răbdare și perseverență, însă există și posibilitatea de a apela la specialiști pentru sprijin. Prețurile tot cresc, iar investițiile făcute acum vor aduce beneficii pe termen lung: facturi mai mici, mai mult control asupra energiei și o comunitate mai bine pregătită pentru viitor. Sunt fonduri disponibile acum pentru astfel de proiecte și ar fi păcat să nu fie valorificate. Important este să facem primul pas și să continuăm, chiar dacă lucrurile nu merg întotdeauna ușor de la început.
Combaterea sărăciei energetice
JO: Județele Gorj și Dolj trec printr-o tranziție socio-economică dură, odată cu renunțarea la cărbune, ceea ce acutizează sărăcia energetică. Cum pot aceste comunități de energie să funcționeze ca o plasă de siguranță pentru familiile vulnerabile sau cu venituri reduse din aceste zone?
AC: Ați punctat foarte bine. Acesta ar fi și scopul, iar sprijinul pentru cei dezavantajați e principalul obiectiv al acestor proiecte. Atât comunitățile de energie inițiate de UAT-uri, cât și cele de cetățeni, vizează combaterea sărăciei energetice. Familiile vulnerabile, membre ale unei comunități de energie, pot beneficia de energia produsă, acest lucru ducând la facturi mai scăzute pe termen lung. Vedem cu toții care este evoluția prețurilor combustibililor fosili și cât de important este să avem acces la energie curată, sigură și ieftină. Cetățenii au șansa acum să primească o soluție de durată pentru măcar o parte dintre problemele lor energetice, soluție mult mai sustenabilă decât ajutoarele punctuale care depind de multe ori de factorul politic.
Apelul la acţiune
JO: Dacă un cetățean sau un administrator de bloc din Gorj sau Dolj ne citește chiar acum și vrea acești bani pentru imobilul său, care este primul pas pe care trebuie să-l facă mâine dimineață pentru a pune pe picioare o comunitate de energie?
AC: Primul pas este să se informeze, să discute cu vecinii și să aducă mai mulți oameni în jurul aceleiași idei: putem produce împreună energia de care avem nevoie.
Dacă vor să aplice în nume propriu, cetățenii trebuie mai întâi să se organizeze într-o entitate cu personalitate juridică, de exemplu, o asociație cu scopuri și obiective legate de activitatea comunităților de energie, pe care să o înregistreze ulterior la ANRE. Cu această entitate pot solicita finanțare, pregătind proiectul tehnic și documentele necesare. După cum am spus. procesul presupune câțiva pași administrativi și poate necesita sprijin de specialitate, însă ghidul de finanțare prevede și costuri pentru consultanță și managementul proiectului.
O altă posibilitate este ca cetățenii să fie invitați de primărie să se alăture unui proiect de comunitate de energie inițiat de autoritatea locală. În acest caz, primăria coordonează pregătirea proiectului și demersurile administrative, iar cetățenii pot contribui la identificarea nevoilor și la stabilirea modului în care vor beneficia de energia produsă. Ambele variante pot funcționa, în funcție de inițiativă și nevoile comunității. Parcursul presupune implicare și câteva etape administrative, dar nu este imposibil, mai ales dacă cetățenii caută sprijinul primăriei, al organizațiilor de profil și al specialiștilor.
