Legumicultura românească trece prin unul dintre cei mai grei ani din ultimul deceniu. Deși producțiile la cereale și legume au fost bune, prețurile de la poarta fermei s-au prăbușit sub costul de producție.
Avertismentul vine de la Ion Păunel, legumicultor din județul Olt, cultivator de tomate și struguri de masă.
„Anul acesta oricum a fost un an catastrofal pentru legumicultură, cel puțin pentru cei care au mizat pe ciclu prelungit – tomate, vânătă, ardeioase”, spune Ion Păunel, citat de revista Ferma.
Castravetele, cea mai instabilă cultură din 2026
Cea mai mare pierdere din acest an vine de la castravete, spune fermierul.
„Este și rămâne cel mai mic preț. Și la această dată, cultura a doua se comercializează între 80 de bani și 1,50 lei/kg. Media e 80 de bani – 1 leu. Urcă două săptămâni la 2,50 lei și cade direct sub 1 leu. E cel mai instabil și cel mai păgubos pentru fermieri până la această dată”, explică Păunel.
Tomata, vândută la fabrică cu 1 leu pe kilogram
Pe locul doi în topul pierderilor se află tomata cu ciclu prelungit.
„La producător a fost de la 50 de bani la 1,50 lei. Media undeva la 1 leu – 1,20 lei. La retail s-a primit un preț mai bun, de la 2 lei la 3,20 lei în funcție de săptămână, dar cantitatea comandată a fost cu cel puțin 50% mai mică decât anul trecut. Asta e valabil pentru toate produsele”, precizează fermierul.
Alte culturi de solar, în aceeași situație
Situația nu a fost diferită nici la alte culturi de solar. Vânăta s-a vândut, timp de aproape două luni, cu 1 leu până la 1,20 lei pe kilogram, pentru ca abia în ultimele 10-12 zile prețul să urce la 2-3 lei.
Ardeiul capia și gogoșarul solar de calitatea I au ajuns la 4-6 lei pe kilogram, cu o medie de 5 lei, dar prețul a intrat în cădere odată cu apariția mărfii de câmp. Ardeiul gras s-a vândut cu 2-3 lei pe kilogram, iar ardeiul iute, între 3 și 5 lei.
„Am avut tomată specialitate, tomată roz, și trei săptămâni am dus-o cu 1 leu/kg la fabrica de conserve. În pierdere totală. Costul de producție este între minim 2,2 lei/kg până la 3,1 lei/kg. Deci fermierii sunt în pierdere anul acesta”, spune Păunel.
Varza, pepenii și cartoful, lăsați pe câmp
Problema nu s-a limitat la culturile din solarii.
„Putem spune că am avut un an cu recolte bogate, dar prețurile sunt incomparabil mai mici și față de 2025. Și 2025 nu a fost un an bun, dar parcă a fost puțin mai bine. Să nu uităm că avem costuri de producție cu cel puțin 30% mai mari”, adaugă fermierul.
Varza, pepenii și cartofii sunt exemplele cele mai dure ale acestui sezon.
„Varza și la ora actuală e maxim 1 leu, dar a fost 50 de bani și a rămas pe câmp. La pepenele galben și verde, prețul maximal când a apărut marfa a fost 1,50 lei/kg timp de o săptămână la producător, după aceea 1 leu și sub 1 leu. Și la această dată pepenii sunt aruncați, lăsați pe câmp. Producții bunicuțe, dar 50-60 de bani kg de pepene verde. Cartoful s-a jucat între 80 de bani și 1,20 lei”, spune Păunel.
Comandă de 800 de kilograme de vânătă, pentru o săptămână întreagă
Dincolo de supraproducție, cea mai mare problemă rămâne scăderea consumului.
„Au dat prețuri mai bune în retail, dar cantități foarte mici. Consumul a cam scăzut în România. Vorbim de scădere cu 50% și în retail, iar în Europa cu 30-35% la consumul de produse agroalimentare în general”, spune Păunel.
Fermierul oferă un exemplu concret din piață.
„Acum trei săptămâni, doi achizitori care livrează către Kaufland au avut comandă pe toată săptămâna de 800 de kilograme de vânătă. 800 de kilograme pe o săptămână! E cerere extrem de redusă”, spune Ion Păunel.
Tinerii sub 45 de ani nu mai pun conserve
Scăderea consumului are cauze economice clare: venituri mai mici, șomaj în creștere, pensii înghețate și facturi mari la energie. Românii plătesc mai întâi utilitățile și medicamentele, iar mâncarea rămâne pe ce se mai poate.
Nici obiceiul cămării nu mai susține consumul, spune fermierul. Tinerii sub 45 de ani nu mai pun conserve, iar oferta de legume proaspete din import, disponibilă 12 luni pe an, a schimbat comportamentul de consum al românilor.
„Mă uit pe fața fermierilor și văd tristețe. Dacă mai zâmbesc, nu e râsul lor”, spune Păunel.
„Să vedem câți mai continuă la anul”
Ion Păunel numește 2026 un an de răscruce pentru sectorul legumicol din Olt: fermieri cu datorii, costuri mai mari cu 30% și prețuri sub costul de producție.
„Sperăm să intre mai repede banii pe programul de legume și să avem un ministru căruia să-i cerem ajutoare. Să vedem câți mai continuă la anul”, a mai spus fermierul.
