Membrii Clanului Brătianu au fost condamnați, miercuri, de Tribunalul Olt la un total de 42 ani de închisoare. Concret, cei șase inculpați au fost condamnați la câte șapte ani de detenție, pentru constituire de grup infracțional organizat și evaziune fiscală.
Bedu Brătianu, Mihai Brătianu, zis Oaie, Eugen Brătianu, Ilie Turcu și Ilie Bodorin au fost condamnați la câte 7 ani de închisoare. Brătianu Mihai, zis Cucu, a fost condamnat la 7 ani și două luni. Un al șaptelea inculpat, Laurențiu Marin Preda, a decedat în urmă cu doi ani, iar în privința lui instanța nu s-a mai pronunțat.
Cei șase condamnați sunt obligați și la plata în solidar a peste 52 de milioane de lei, către ANAF. La plata prejudiciului creat au fost obligați și alți doi bărbați trimiși în judecată în același dosar dar care și-au recunoscut faptele și au primit câte trei ani cu suspendare. Este vorba despre Costel Mirea și Ion Tufurin.
Soluția Tribunalului Olt nu este însă definitivă, putând fi atacată cu apel.
Clanul Brătianu, originar din Drăgășani, Vâlcea, a fost destructurat în 2012, în urma unor percheziții derulate de DIICOT Olt. Interlopii au fost trimiși în judecată în 2013.
Procurorii arătau că grupul infracţional, constituit din 28 de persoane și cunoscut sub denumirea de clanul „Brătianu”, a obţinut beneficii financiare substanțiale, utilizând un număr de peste 20 de societăţi comerciale, pentru efectuarea de operațiuni ilegale cu produse petroliere, zahăr și ulei.
Inculpații au derulat operaţiuni de import de produse petroliere (motorină, benzină, uleiuri) din Bulgaria, pe care le-au introdus și comercializat pe teritoriul României, fără plata taxelor și impozitelor aferente. Ei au întocmit documente false care să ateste că mărfurile au fost fie returnate în Bulgaria, fie exportate în Ungaria, către diferite societăţi comerciale controlate de către membrii grupării.
Aceștia au efectuat operațiuni comerciale cu cantități însemnate de zahăr și ulei brut de floarea soarelui, pentru care, în mod fictiv, se atesta că erau exportate, deşi, în realitate, mărfurile erau procesate la diferite fabrici de pe teritoriul țării şi ulterior produsul finit era comercializat în supermarket-uri din România.
Prejudiciul cauzat statului român a fost stabilit la peste 10.000.000 de Euro.
