Parfumuri vechi de 2.200 de ani au fost găsite lângă Templul lui Zeus din Aizanoi, situat în vestul Turciei de astăzi. Este vorba de 27 de recipiente din lut pentru parfum, care au fost scoase la lumină în 2022, în timpul săpăturilor efectuate în orașul antic grecesc Aizanoi. informează historia.ro care citează Greek Reporter.
Descoperirea indică faptul că, în urmă cu aproximativ 2.200 de ani, în acest loc ar fi funcționat un atelier sau un magazin de produse cosmetice.
Descoperire rară: Parfumuri vechi de 2.200 de ani
Potrivit unui studiu recent, publicat în revista Arkeoloji Dergisi, recipientele datează din secolul al II-lea î.Hr. Acestea au fost analizate de Hüseyin Usta, arheolog la Universitatea Kütahya Dumlupınar, care a studiat atât obiectele, cât și contextul arheologic în care au fost găsite.
Contextul descoperirii: Un posibil atelier distrus de incendiu
Vasele au fost descoperite la est de templu, lângă colțul nord-estic al unei scări monumentale de acces. Deși zona cercetată a fost relativ restrânsă, o mică suprafață de săpătură, cu laturile de numai 95 de centimetri, a scos la iveală o podea din pământ bătătorit, aflată la aproximativ un metru sub nivelul curții pavate cu marmură a unei piețe romane construite ulterior.
Podeaua prezenta urme de incendiu, iar recipientele au fost găsite în poziția în care fuseseră lăsate. Numărul mare de vase concentrate în același loc l-a determinat pe arheolog să ia în calcul posibilitatea ca aici să fi funcționat un atelier de olărit sau un magazin de produse cosmetice.
Ce conține colecția de recipiente cosmetice antice
Colecția cuprinde 26 de vase de tip unguentarium și un recipient numit alabastron. Aceste recipiente erau folosite în Antichitate pentru păstrarea parfumurilor, a uleiurilor aromatice și a altor substanțe. Unele puteau conține și miere sau mirodenii. Astfel de vase erau întâlnite atât în viața de zi cu zi, cât și în morminte sau în spații cu destinație religioasă.
Vasele de tip unguentarium și fragmentele de mari dimensiuni
Toate cele 26 de recipiente de tip unguentarium au gâtul lung și corpul îngust, alungit, care se subțiază spre bază. Hüseyin Usta le-a împărțit în patru categorii, în funcție de aspectul și elementele decorative:
- 14 recipiente prezintă benzi orizontale pictate;
- 4 recipiente combină aceste benzi cu motive vegetale;
- 3 recipiente au mici toarte în zona umerilor;
- 5 recipiente sunt acoperite cu un strat simplu de vopsea roșie.
Printre descoperirile cele mai neobișnuite se numără fragmentele unor recipiente de mari dimensiuni, decorate, care ar fi putut ajunge la aproximativ 45 de centimetri în înălțime. Potrivit comparațiilor cu alte obiecte similare prezentate în studiu, acestea erau probabil destinate depozitării diferitelor substanțe.
Alabastronul din lut, o piesă rară pentru acea perioadă
Cel de-al 27-lea obiect este un alabastron, un alt tip de recipient folosit pentru păstrarea substanțelor parfumate. Vasul are 11,3 centimetri înălțime, un corp rotunjit, asemănător unui săculeț, și o bază ascuțită. Cercetătorul nu a identificat exemplare din lut cu o formă identică, datând din aceeași perioadă, însă sunt cunoscute recipiente din sticlă cu un design asemănător.
Parfumuri vechi de 2.200 de ani: importanța pentru istoria orașului Aizanoi
Datarea obiectelor s-a bazat atât pe stratul de pământ afectat de incendiu, cât și pe comparațiile cu ceramica descoperită în alte situri arheologice. Cele mai multe dintre piesele similare datează din secolul al II-lea î.Hr., deși vasele prevăzute cu toarte prezintă asemănări cu exemplare din a doua jumătate a secolului al III-lea î.Hr.
Un incendiu a afectat și o locuință elenistică aflată în apropiere. Hüseyin Usta consideră că cele două clădiri ar fi putut fi distruse de același foc, izbucnit în jurul mijlocului secolului al II-lea î.Hr. sau la scurt timp după această perioadă.
Aizanoi este cunoscut în special pentru monumentele sale din epoca romană și pentru dezvoltarea de care s-a bucurat ulterior. Dovezile arheologice referitoare la perioada mai veche a așezării sunt însă relativ puține, ceea ce conferă o importanță deosebită noilor descoperiri pentru înțelegerea evoluției orașului.
Citește și: Filmul „FJORD”, 5 nominalizări la Premiile EFA 2027
