Stațiunea viticolă Drăgășani a împlinit 90 de ani
Nouă decenii de cercetare, soiuri de viță-de-vie apreciate și o contribuție importantă la păstrarea patrimoniului viticol românesc. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV) Drăgășani a sărbătorit 90 de ani de la înființare, într-un moment aniversar marcat însă și de provocări. Instituția din Vâlcea se confruntă cu lipsa specialiștilor și cu dificultăți de finanțare, iar viitorul său urmează să fie analizat în perioada următoare.
Evenimentul organizat joi a reunit cercetători, specialiști din domeniu, foști și actuali angajați, care au rememorat istoria stațiunii și au vorbit despre rolul acesteia în dezvoltarea viticulturii din România.
90 de ani de cercetare și soiuri de viță-de-vie cunoscute
Înființată în 1936, stațiunea de la Drăgășani se numără printre primele unități de cercetare viticolă din România, alături de cea de la Odobești.
De-a lungul timpului, cercetătorii au contribuit la crearea unor soiuri care au devenit reprezentative pentru viticultura românească. Printre acestea se află Victoria, Crâmpoșia selecționată, Crâmpoșia aromată, Vilarom și Negru de Drăgășani.
Secretarul științific al stațiunii, inginerul doctor Sergiu Gorjan, a evidențiat, conform agerpres.ro, contribuția cercetătorilor care au lucrat de-a lungul generațiilor la dezvoltarea instituției.
„Suntem prima stațiune de cercetare, alături de stațiunea de la Odobești, din țară. Suntem înființați în anul 1936. Acum am împlinit 90 de ani și așteptăm centenarul. Este o perioadă încărcată de istorie, o perioadă în care s-au perindat foarte mulți cercetători care au adus plusvaloare unității”, a declarat acesta.
Soiuri create la Drăgășani, cu recunoaștere în viticultură
Printre creațiile importante ale stațiunii se numără soiul de struguri de masă Victoria, obținut prin munca cercetătorilor Gheorghe Condei și Victoria Lepădatu.
În ceea ce privește soiurile pentru vinificație, Sergiu Gorjan a amintit Crâmpoșia selecționată, Crâmpoșia aromată, Vilarom și Negru de Drăgășani.
Aceste creații au contribuit la consolidarea identității viticole a zonei și sunt folosite în continuare de producători.
Stațiunea are doar opt angajați, dintre care trei cercetători
Dincolo de aniversarea celor 90 de ani, reprezentanții instituției au atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă în prezent.
Stațiunea funcționează cu numai opt angajați, dintre care trei sunt cercetători științifici. Potrivit secretarului științific, necesarul de personal este mult mai mare, iar atragerea tinerilor în domeniu reprezintă o problemă.
„Ar trebui să fie un personal mai mare, un nucleu de cercetători științifici, dar, din păcate, din cauza fenomenului social, am rămas undeva la trei cercetători științifici. În total, cu tot cu directorul stațiunii suntem opt angajați. Tineretul nu vine către acest domeniu. Vin foarte puțini și când vin, și asta nu este numai la noi, stau în instituție o perioadă și pleacă. Nu le convine, li se pare greu, salariile sunt mici la început, dar deocamdată acestea sunt condițiile”, a explicat Sergiu Gorjan.
ASAS caută soluții pentru viitorul stațiunii
Prezent la eveniment, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, prof. univ. dr. Florin Stănică, a vorbit despre dificultățile cu care s-a confruntat cercetarea agricolă din România în ultimele decenii și despre necesitatea susținerii stațiunii de la Drăgășani.
Acesta a subliniat importanța instituției pentru viticultura din Oltenia și pentru păstrarea resurselor genetice autohtone.
„Eu nu concep viticultura românească fără stațiunea viticolă Drăgășani și o să fac tot ce-mi stă în puțină, mie și colegilor mei, să o păstrăm în șiragul de stațiuni viticole importante pe care le avem, pentru că ea este centrul viticulturii din toată Oltenia, nu numai din Drăgășani, și pentru că este nevoie să ne păstrăm tradițiile, istoria și mai ales resursele genetice deosebite care se găsesc aici, în colecții”, a declarat Florin Stănică.
Apel către universități, autorități și producători
Președintele ASAS a precizat că stațiunea urmează să treacă printr-o evaluare, iar în perioada următoare trebuie identificate soluții pentru creșterea finanțării și atragerea de noi specialiști.
Acesta a făcut apel la universitățile cu facultăți de profil, la comunitățile locale și la producătorii de vinuri să sprijine instituția.
Florin Stănică a amintit că numeroase crame din Podgoria Drăgășani cultivă soiuri create de cercetătorii stațiunii, ceea ce demonstrează legătura dintre activitatea de cercetare și producția viticolă din regiune.
Cum a evoluat stațiunea de la Drăgășani din 1936 până astăzi
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani a fost înființată în 1936, prin ordin al Ministerului Agriculturii, într-un context în care viticultura românească avea nevoie de dezvoltare și modernizare după efectele crizei filoxerei de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Activitatea a început în Podgoria Drăgășani, prin înființarea unor laboratoare pentru analiza vinurilor și prognoza manei. În 1938 a fost achiziționat un teren de 6,5 hectare, iar în 1940 pepiniera viticolă din Valea Oltului, înființată în 1897 și având o suprafață de 142 de hectare, a fost integrată în stațiune.
Perioada în care au fost create soiurile reprezentative
Un moment important în dezvoltarea instituției a fost intervalul 1957-1994, când au fost obținute mai multe soiuri care au devenit cunoscute în viticultura românească.
Printre acestea se numără:
- Victoria (1978) – soi de struguri de masă creat de Victoria Lepădatu și Gheorghe Condei;
- Crâmpoșia selecționată (1972) – soi de struguri albi obținut prin ameliorarea soiului autohton Crâmpoșie;
- Novac (1987) – soi pentru vinuri roșii, rezultat din încrucișarea soiurilor Negru Vârtos și Saperavi;
- Negru de Drăgășani (1993) – soi pentru vinuri roșii de calitate superioară, obținut din aceeași încrucișare ca Novac.
Activitatea de cercetare a continuat și după anul 2000. În această perioadă au fost omologate soiurile Alutus și Vilarom, în 2003.
Printre cele mai noi creații se numără Crâmpoșia aromată și Rusidava, alături de clonele Cabernet Sauvignon 23, Muscat Ottonel 436 și Sauvignon Petit 24.
La 90 de ani de la înființare, stațiunea din Drăgășani rămâne un reper al cercetării viticole din Oltenia. Provocarea următorilor ani va fi găsirea resurselor necesare pentru continuarea activității și transmiterea mai departe a experienței către o nouă generație de cercetători.
sursa foto: Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Viti-Vinicola Dragasani
