Schimbările climatice îi determină pe fermieri să caute alternative la culturile tradiționale. La Dăbuleni, cercetătorii testează de aproximativ șapte ani plante și arbuști care ar putea face față mai bine secetei, arșiței și variațiilor de temperatură. Fisticul a oferit în acest an cea mai bună recoltă de până acum, iar alte specii, precum curmalul chinezesc, cartoful dulce și fasolița, au demonstrat că pot avea un viitor în agricultura din sudul țării.
- Fisticul, surpriza cercetătorilor de la Dăbuleni
- Curmalul chinezesc, o cultură cu rezultate promițătoare
- Cartoful dulce și fasolița, alternative pentru solurile nisipoase
- Migdalul poate fi cultivat dacă sunt alese soiurile potrivite
- De la cercetare la afacere: problema pieței de desfacere
- Agricultura din sudul țării trebuie să se adapteze schimbărilor climatice
Rezultatele sunt încurajatoare, însă specialiștii atrag atenția că adaptarea unei plante la condițiile climatice nu înseamnă automat și o afacere profitabilă. Fermierii trebuie să ia în calcul tehnologia de cultură, investițiile necesare și, mai ales, existența unei piețe de desfacere.
Fisticul, surpriza cercetătorilor de la Dăbuleni
După mai mulți ani de testare, fisticul a avut în toamna anului 2026 cea mai bună producție de până acum în lotul experimental al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni.
Cercetătorii urmăresc în special modul în care această specie suportă seceta, gerurile din timpul iernii și înghețurile târzii de primăvară, care pot afecta dezvoltarea și fructificarea.
Potrivit dr. ing. Aurelia Diaconu, director adjunct științific al stațiunii, fisticul poate rezista la temperaturi de până la minus 30 de grade Celsius în timpul iernii. Totuși, înghețurile târzii, care apar în luna martie, pot provoca probleme.
„Fisticul a avut o producție bună anul acesta. Chiar cea mai bună de până acum”, a explicat Aurelia Diaconu pentru publicația Adevărul.
De ce nu recomandă încă extinderea plantațiilor
Deși rezultatul din acest an este încurajator, cercetătorii nu consideră că există suficiente date pentru a recomanda extinderea culturii la scară mare.
Fisticul nu a fructificat în primii trei ani, iar ulterior producția a apărut sporadic. Pentru a stabili dacă o specie este potrivită pentru o anumită zonă, specialiștii trebuie să analizeze rezultatele pe o perioadă mai lungă.
„Trebuie să facem o medie pe mai mulți ani, de aceea e greu de spus. Să vedem în câți ani avem o producție bună, ca să facem o medie. Cel puțin patru ani de recoltă”, a precizat Aurelia Diaconu.
Curmalul chinezesc, o cultură cu rezultate promițătoare
Una dintre speciile care au demonstrat că se pot adapta condițiilor din sudul României este curmalul chinezesc, cunoscut și sub denumirea științifică de Ziziphus jujuba.
Potrivit cercetătoarei, planta rezistă atât la temperaturi de aproximativ minus 26-30 de grade Celsius, cât și la perioade de caniculă, cu temperaturi de peste 38 de grade.
Un avantaj al acestei specii este perioada mai lungă de înflorire, care poate ajunge la două luni. Astfel, planta are mai multe șanse să prindă intervale favorabile pentru polenizare și formarea fructelor.
Curmalul chinezesc este cultivat și în alte zone ale țării, iar cercetările arată că poate reprezenta o alternativă pentru terenurile din sud, unde verile sunt foarte călduroase, iar iernile pot fi aspre.
Cartoful dulce și fasolița, alternative pentru solurile nisipoase
Alte două culturi care au atras atenția cercetătorilor sunt cartoful dulce și fasolița. Ambele pot avea rezultate bune în condițiile climatice din zonă, însă au nevoie de o tehnologie de cultivare potrivită.
Irigarea, importantă pentru cartoful dulce
Cartoful dulce poate produce în condiții de temperaturi ridicate, dar cultivarea sa presupune asigurarea apei, inclusiv prin sisteme de irigare prin picurare.
Stațiunea a testat și modele de culturi intercalate, în care plantele sunt cultivate împreună pentru a folosi mai eficient terenul. De exemplu, curmalul chinezesc poate asigura umbră și poate reduce temperatura la nivelul solului, în timp ce alte plante contribuie la îmbunătățirea proprietăților acestuia.
În astfel de sisteme au fost testate fasolița, arahidele și cartoful dulce.
Fasolița rezistă mai bine la temperaturi ridicate
Fasolița este considerată o alternativă la fasole, în special în perioadele cu temperaturi ridicate și umiditate scăzută.
Aurelia Diaconu explică faptul că fasolea întâmpină dificultăți în formarea păstăilor atunci când temperaturile depășesc 28-30 de grade Celsius, în timp ce fasolița continuă să producă.
Boabele sale pot asigura necesarul de proteine în alimentația oamenilor și pot fi folosite și în hrana animalelor.
Migdalul poate fi cultivat dacă sunt alese soiurile potrivite
Migdalul este o altă specie studiată de mai mulți ani la Dăbuleni. Primele soiuri testate, cu înflorire timpurie, au fost afectate în ultimii ani de înghețurile de primăvară.
Cercetătorii au introdus ulterior soiuri cu înflorire mai târzie, care au reușit să evite o parte dintre aceste episoade de îngheț.
Experiența arată că alegerea soiului este esențială atunci când fermierii vor să introducă specii noi în zone afectate de schimbările climatice.
De la cercetare la afacere: problema pieței de desfacere
Stațiunea Dăbuleni, din Dolj, are rolul de a testa speciile, de a stabili tehnologiile de cultivare și de a le oferi fermierilor informații despre rezultatele obținute. Nu poate însă să asigure cantități mari pentru comercializare.
O parte dintre produsele obținute în loturile experimentale sunt prezentate la expoziții și oferite pentru degustare. În cazul speciilor pentru care au fost create soiuri, stațiunea poate pune la dispoziție și material săditor, în special primăvara.
Pentru producția la scară comercială este nevoie însă de investiții în sere, solarii, depozite și alte spații adecvate fiecărei specii.
O altă problemă importantă este găsirea cumpărătorilor. Potrivit Aureliei Diaconu, fermierii nu ar trebui să înceapă o plantație fără să știe unde vor valorifica producția și fără să aibă contracte de desfacere.
„Dacă nu ai o piață de desfacere, niște contracte, nu faci o plantație. Trebuie să știi exact ce faci cu marfa”, a subliniat cercetătoarea.
Agricultura din sudul țării trebuie să se adapteze schimbărilor climatice
Cercetările de la Dăbuleni arată că există alternative la unele dintre culturile tradiționale, însă alegerea lor trebuie făcută în funcție de condițiile fiecărei exploatații agricole.
Fisticul are nevoie de mai mulți ani de observații pentru confirmarea rezultatelor, în timp ce curmalul chinezesc, cartoful dulce și fasolița au demonstrat deja că pot fi cultivate în condițiile zonei, cu respectarea cerințelor tehnologice.
„Schimbările climatice ne obligă să schimbăm și structura de culturi, să venim cu culturi profitabile”, a transmis Aurelia Diaconu.
Pentru fermierii din sudul României, provocarea nu este doar să găsească plante care rezistă la căldură și secetă, ci și să transforme aceste culturi în activități agricole sustenabile, cu producții constante și piețe de desfacere sigure.
