Liderii din 32 de țări NATO se reunesc la Ankara sub presiunea SUA de a crește cheltuielile pentru apărare. Printre altele, aliații vor anunța contracte de zeci de miliarde de dolari și un sprijin de 70 de miliarde de euro în 2026 pentru Kiev. Bucureștiul cere mai multe resurse pe Flancul Estic și negociază avansat cu trei țări pentru trimiterea de noi capabilități militare.
Summit NATO la Ankara: Decizii majore
Liderii NATO se vor reuni marți și miercuri pentru un summit al Alianței, pe fondul presiunilor exercitate de președintele Donald Trump asupra Europei de a-și majora cheltuielile pentru apărare și după luni de tensiuni transatlantice legate de războiul din Iran și de Groenlanda, notează digi24.ro
La summit vor participa liderii celor 32 de țări membre ale NATO, inclusiv Donald Trump. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele sud-coreean Lee Jae Myung, președintele Consiliului European Antonio Costa și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen sunt așteptați să participe marți seara la o cină cu liderii NATO.
Contracte de zeci de miliarde de dolari pentru apărare
Potrivit sursei citate, în cadrul summit-ului, liderii NATO intenționează să anunțe contracte de înarmare în valoare de câteva zeci de miliarde de dolari, pentru a demonstra că țin seama de apelurile Statelor Unite de a crește cheltuielile pentru apărarea Europei, înainte de a se alătura președintelui Donald Trump la summit.
De asemenea, se așteptă ca membrii NATO să-și reafirme sprijinul pentru Ucraina și să promită asistență suplimentară.
„Pentru 2026, aliații se angajează să aloce 70 de miliarde de euro pentru echipamente militare, asistență și instruire pentru Ucraina și își afirmă angajamentele suverane de a menține niveluri cel puțin echivalente în 2027”, se așteaptă ca liderii să declare.
Volodimir Zelenski cere măsuri concrete după atacul de la Kiev
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, luni, că are mari speranţe de la acest summit, după atacul devastator al Rusiei asupra Kievului în care au murit peste 20 de persoane, relatează dpa. Summitul trebuie să producă mai mult decât un „exerciţiu lipsit de conţinut” şi să asigure mai multă protecţie pentru Ucraina, a declarat Zelenski în discursul său de luni seară.
„A fost un atac brutal”, a spus el despre loviturile ruseşti cu drone şi rachete asupra Kievului şi a regiunii înconjurătoare în coursul nopţii de duminică spre luni. El a spus că 22 de persoane au fost ucise şi circa 90 rănite.
Zelenski a spus că apărarea aeriană a Ucrainei continuă să aibă o rată mare de intercepţie împotriva dronelor şi rachetelor de croazieră ruseşti atunci când suficiente interceptoare sunt disponibile, dar a atras atenţia că există breşe clare în protejarea împotriva rachetelor balistice.
Obiectivele strategice ale României la summit
Pentru România, principalul obiectiv la summit-ul NATO din Turcia este o distribuție mai mare a resurselor NATO pe flancul estic, inclusiv în România, a anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță.
Discuțiile în acest sens cu trei țări sunt avansate, a spus Miruță. El a anunțat și ce a propus oficialilor ucraineni, pentru a evita noi incidente cu drone, precum cea care a explodat în Portul Constanța.
Declarațiile ministrului Radu Miruță privind securitatea națională
„Distribuirea uniformă a resurselor NATO pe flancul estic, conștientizarea suplimentară a consecințelor războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, care este simțită pe teritoriul României mai mult decât pe teritoriul țărilor care sunt mai în mijlocul Europei, achiziții în comun”, a spus Miruță într-o conferință de presă.
„Și față de alte summit-uri, unde România avea capul un pic mai plecat pentru că nu îndeplinea condițiile, dacă se face un score-card al fiecărei țări cu privire la îndeplinirea asumărilor la nivel NATO, astăzi stăm mult mai bine decât am stat în trecut, pentru că pe scoringul cu investiții în apărare stăm bine, pe scoringul cu aducerea la viață a unor fabrici care să producă armament pe teritoriul național stăm infinit mai bine decât stăteam chiar anul trecut.
Cu privire la distribuirea pe flancu estic – sigur, aici nu e o chestiune pe care o apreciază doar România, pentru că sunt toate țările de pe flancul estic, însă suntem țară la cu ieșire la Marea Neagră, unde și acolo, pe discuțiile pe care le avem împreună cu Turcia și cu Bulgaria, nu spunem doar că vrem să fim jucători, ci venim cu dovada faptului că am semnat un contract pentru a construi alte patru nave noi, că securitatea pe Marea Neagră este obținută și cu supraveghere aeriană, și cu sisteme antiaeriene, dar și cu nave care să creeze o navigație sigură pe Marea Neagră”, a adăugat el.
Alocările din PIB și relansarea industriei de armament
„Scoringul se face pe ce procent din PIB fiecare țară a alocat pentru apărare. România anul trecut a avut un 2,24%, acuma, sigur, este o execuție bugetară în curs, dar planul este mult mai mare. Ținta de a ajunge la 3% din PIB România o va atinge înainte de termenul maxim.
Cu privire la producția suplimentară în România sunt aceste proiecte prin SAFE publice, care presupun producție la șantierul naval Mangalia, la Uzina Mecanică Sadu, la Moren, la fabrica de arme de la Cugir.
Sunt fabrici care erau în paragină și care astăzi primesc licență, linie de producție nouă și o suprafață, o amprentă pe teritoriul național, unde se produce la un nivel tehnologic echivalent cu înzestrarea celorlalte armate din țările membre NATO”, a explicat ministrul.
Negocieri pentru noi capabilități militare în România
„Se vorbește de o sporire a NATO pe flancul estic, se vorbește de țări care, pentru a spori prezența NATO pe flancul estic să [trimită], multe capabilități și în România. Esit o chestiune pe care o avem intens în discuție după situația de la Galați. Este o chestiune pe care am cerut-o în luna februarie a anului 2026, dar este o decizie care ține în final de țările care decid să facă asta.
Discuțiile cu trei dintre aceste țări sunt avansate, dat fiind un subiect sensibil, respectuos este să-i lăsăm pe ei să anunțe că au finalizat toate tot parcursul intern pentru a putea să trimită capabilități suplimentare”, a continuat Miruță.
Solicitare oficială către Ucraina privind dronele din Marea Neagră
„Aici am mers și pe o altă latură, pentru a proteja noi activ teritoriul național și teritoriul NATO. Însă se pot face lucruri și din partea cealaltă, de aceea am transmis oficial ministrului apărării din Ucraina o solicitare prin care am spus că este rezonabil pentru România să fie anunțată că orice dronă care este lansată la apă în Marea Neagră, produsă în Ucraina, este preprogramată ca atunci când intră din greșeală, din orice condiții, în apele teritoriale românești, să se autodetoneze.
Asta se poate face preprogramând zona respectivă, chiar dacă între timp nu mai au comunicații cu drona. Este o decizie autonomă pe care microprocesorul dronei respective o poate lua, chiar dacă nu se mai comunică cu ea”, a mai spus el.
