Alegerile anticipate sunt aproape imposibil de organizat în acest moment. Și asta pentru că, actuala legislație nu permite organizarea rapidă a acestora, explică șeful AEP. De asemenea, nu există un Guvern cu puteri depline care să poată emite Ordonanțe de Urgență (OUG) și hotărâri pentru a scurta termenele electorale necesare.
De ce sunt alegerile anticipate imposibil de organizat acum?
Actualul cadru legislativ din România nu conține norme specifice pentru gestionarea unui scrutin înainte de termen. Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), a explicat marți, într-o conferință de presă, că instituțiile statului s-ar afla în fața unei sarcini „imposibile” dacă ar trebui să aplice calendarul actual.
„Întregul calendar electoral, inclusiv termenele în care trebuie rezolvate anumite aspecte procedurale, au fost gândite pornind de la ideea unui scrutin care are loc în mod normal la termen. Un asemenea calendar ca cel prevăzut de Legea 208/2015 astăzi este imposibil de respectat în contextul unor alegeri anticipate”, a explicat preşedintele AEP, scrie digi24.ro
Vidul legislativ și problema ordonanțelor de urgență
Pentru a accelera procedurile și a comprima calendarul electoral, ar fi nevoie de modificări legislative imediate. Totuși, arhitectura politică actuală blochează această opțiune.
„Noi nu avem astăzi nici Parlament la lucru şi nici Guvern care să poată adopta o ordonanţă de urgenţă, iar subsecvent ar trebui adoptate cel puţin cinci hotărâri de guvern. Cu alte cuvinte, ca să ne încadrăm pe termenele existente azi în Legea 208, în ziua când s-a dizolvat Parlamentul ar trebui să avem ordonanţa şi ar trebui să avem cinci hotărâri de guvern şi ar însemna să încălcăm toate regulile privind transparenţa actelor normative respective”, a mai spus Ţuţuianu.
Impactul asupra secțiilor de votare și a drepturilor electorale
Dacă s-ar forța organizarea scrutinului, lipsa unor prevederi clare pentru termene reduse ar genera disfuncționalități majore la nivel logistic, dar și o presiune uriașă pe sistemul judiciar. De asemenea, procesul de colectare a semnăturilor ar deveni o barieră democratică.
„Constituirea birourilor electorale de circumscripţie şi birourilor electorale ale secţiilor de votare ar trebui făcută în termene mult mai scurte, ceea ce pune problema şi accesului la justiţie şi a capacităţii instanţelor de a soluţiona eventuale contestaţii într-un termen foarte scurt. Termenul de strângere de semnături ar trebui foarte mult restrâns. Sau poate ar trebui să prevedem că la anticipate ar trebui strânse mai puţine semnături, pentru că altfel se pune problema că împiedici exercitarea drepturilor electorale. (…) MAE nu ar avea timp suficient să identifice sedii, să încheie contracte, să poată organiza asemenea secţii”, a detaliat șeful AEP.
Ce soluții tehnice există pentru viitor?
Deși AEP poate redacta normele necesare pentru situațiile în care Parlamentul este dizolvat, aprobarea lor depinde în totalitate de factorul politic. O propunere concretă de lege este preconizată pentru luna octombrie.
„Dacă este să discutăm ce s-ar putea face astăzi, răspunsul este că nu putem face mai nimic. Avem capacitatea tehnică necesară pentru a pregăti un proiect de lege. Problema este cine îl preia, că ar trebui preluat fie de Guvern, ori Guvernul actual nu are puteri depline şi nu ar putea să promoveze un proiect de lege sau ar trebui să fie preluat de nişte grupuri de parlamentari ca iniţiativă legislativă, trecut prin cele două camere”, a conchis Adrian Țuțuianu.
Citește și: AUR declanșează suspendarea lui Nicușor Dan
