Legumicultorii din județul Olt traversează o perioadă extrem de dificilă, marcată de o supraproducție severă care a prăbușit prețurile la varza timpurie sub pragul de rentabilitate. În fața imposibilității de a-și valorifica marfa la un preț care să acopere măcar costurile de producție, mulți fermieri au fost nevoiți să recurgă la gesturi extreme: fie donează cantități uriașe celor dispuși să le recolteze, fie folosesc varza ca hrană pentru animale, ori o toacă direct cu utilajele pe teren pentru a elibera spațiul pentru culturile următoare.
„Varza timpurie ori te pricopsește, ori te nenorocește”
Situația critică este confirmată de Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt. Potrivit acestuia, prețul de vânzare „de acasă” a coborât până la 0,50 lei pe kilogram, o valoare mult prea mică pentru a susține investițiile fermierilor.
„Varza timpurie ori te pricopsește, ori te nenorocește, se pare că asta e situația de acum cu varza timpurie, în câmp. E 50 de bani kilogramul, adică nu rentează. Cine a mizat pe varza timpurie în câmp, anul ăsta nu a fost bine”, a declarat, pentru Agerpres, Ion Păunel. Mai mult, acesta a explicat că perisabilitatea ridicată a produsului, amplificată de ploile recente, a dus la degradarea rapidă a recoltelor aflate deja la maturitate.
De ce a apărut această supraproducție?
Tudor Neagu, un legumicultor din comuna Cilieni – o zonă cu tradiție în cultivarea verzei timpurii – subliniază că problema a fost cauzată de condițiile meteo din primăvară. Vremea rece a întârziat plantările, forțându-i pe majoritatea producătorilor să acționeze simultan, ceea ce a dus la o recoltare masivă în același interval de timp, depășind capacitatea de absorbție a pieței.
„S-a plantat cam toată varza odată din cauza timpului și s-a ajuns la supraproducție, de două săptămâni. S-a plantat toată odată și toată lumea a recoltat în același timp, iar piața nu a putut absorbi. De două săptămâni varza are un preț de 0,50 de bani pe kilogram, la engros, e bătaie de joc”, a explicat, pentru sursa citată, Tudor Neagu. Fermierul a adăugat că, pentru a putea pregăti terenul pentru culturile următoare, cum ar fi vinetele sau pepenii, a fost nevoit să toace cu freza restul cantităților rămase nevalorificate.
