Ministerul Afacerilor Interne ( MAI) a marcat Ziua Culturii Naționale printr-o postare care a atras imediat atenția critică a publicului. Câteva versuri de referință ale lui Mihai Eminescu au fost publicate, joi, pe Facebook, însă textul conținea erori de citare și o atribuire greșită a titlului.
MAI, gafă de Ziua lui Eminescu: Versurile greșite
Postarea inițială de pe pagina Ministerului Afacerilor Interne a amestecat fragmente celebre, creând o confuzie literară:
„De vezi codrii de aramă / De departe vezi albind / Ş-auzi mândra glăsuire/ A pădurii de argint.” Mihai Eminescu „De ce nu-mi vii”
În realitate, versurile aparțin poemului „Călin (file din poveste)”, nu poeziei „De ce nu-mi vii”, așa cum a fost indicat inițial.
Mai mult, versurile corecte sunt: „De treci codri de aramă, de departe vezi albind/ S-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint”.
Ulterior, reprezentanții MAI au sesizat eroarea și au corectat postarea.
”În postarea de astăzi, dedicată Zilei Culturii, am comis o eroare legată de poezia citată, scrisă de Mihai Eminescu. Regretăm greșeala și vă mulțumim tuturor celor care ați fost vigilenți și ne-ați ajutat să corectăm”, au scrie reperezentanții MAI.
MAI, taxat de români: „Mai deschideți o carte”
Gafele nu au trecut neobservate, secțiunea de comentarii umplându-se rapid de mesaje ironice, unele chiar agresive. Utilizatorii au taxat lipsa de documentare a instituției:
- „De ce nu-mi vii MAI strigau toate victimele nepăsării voastre, aşa”, a scris un utilizator;
- „Aţi văzut codrii dar nu aţi văzut poezia”;
- „Ati masacrat poezia, si e Calin -file de poveste, mai deschideti si voi o carte”;
- ”Ați dat-o în bară cu postarea asta – ați indicat gresit poezia”;
- ”MAI bine poezii decât amenzi”.
15 ianuarie: 176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu
În ciuda incidentului digital, ziua de 15 ianuarie rămâne momentul în care România îl omagiază pe Mihai Eminescu. În 2026 se împlinesc 176 de ani de la nașterea celui care a pus bazele literaturii române moderne.
Mihai Eminescu rămâne un simbol al gândului și al emoției profunde, a cărui moștenire continuă să definească standardele literaturii naționale și să inspire generații întregi, în ciuda tentativelor uneori stângace de celebrare instituțională.
Foto: Facebook/ MAI. Colaj: Jurnalul Olteniei
