Solstițiul de iarnă marchează ziua cea mai scurtă și noaptea cea mai lungă a anului și reprezintă, din punct de vedere astronomic, începutul sezonului rece în emisfera nordică.
Ziua cea mai scurtă din 2025
În 2025, fenomenul va avea loc duminică, 21 decembrie, la ora 17:03, ora României.
Solstițiile și echinocțiile sunt consecința mișcării Pământului în jurul Soarelui și a înclinării axei acestuia.
Cuvântul solstiţiu provine din latinescul „sol” – soare şi „sistere” – a sta pe loc. În traducere liberă, înseamnă „soarele stă pe loc”. Asta deoarece, timp de câteva zile înainte şi după solstiţiu, traiectoria Soarelui pe cer pare să îngheţe.
Mecanismul din spatele iernii astronomice
Deși iarna meteorologică sosește la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de solstițiu. Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”:
„Axa polilor Pământului își păstrează direcția fixă în spațiu, fiind înclinată cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit ecliptică.”
La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află în emisfera australă, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator (Tropicul Capricornului). Acest fapt explică inegalitatea zilelor și a nopților. În București, durata zilei va fi de numai 8 ore și 50 minute, în timp ce noaptea va dura 15 ore și 10 minute, scrie hotnews.ro
Solstiţiile de vară şi de iarnă au ajutat la marcarea schimbării anotimpurilor – împreună cu echinocţiile de primăvară şi de toamnă. Cu toate acestea, meteorologii din zilele noastre folosesc în mod oficial înregistrările de temperatură pentru a trasa linii între anotimpuri.
Din martie până în septembrie, emisfera nordică este înclinată mai mult spre Soare, ceea ce determină primăvara şi vara. Din septembrie până în martie, emisfera nordică este înclinată mai departe de Soare, astfel încât se simt toamna şi iarna. În emisfera sudică, lucrurile stau invers.
Solstițiul pe alte planete și variații climatice
Solstiţiile au loc în acelaşi timp în întreaga lume, dar orele locale variază în funcţie de fusurile orare.
Însă, Pământul nu este singura planetă cu solstiţii. Totuşi, condițiile diferă drastic:
- Venus: Are o înclinație de doar 3 grade, deci diferențele sezoniere sunt minime.
- Marte: Are o orbită mai puțin circulară, ceea ce face ca distanța față de Soare să influențeze temperaturile mai mult decât înclinația axei.
Interesant este că Pământul se află cel mai aproape de Soare (periheliu) la aproximativ două săptămâni după solstițiul din decembrie, deși în emisfera nordică este plină iarnă.
Ziua cea mai scurtă din an: Tradiții și simboluri
Timp de milenii, culturile lumii au onorat acest moment. Monumentul de la Stonehenge, vechi de 5.000 de ani, este aliniat perfect cu apusul soarelui la solstițiul de iarnă.
- Vechii romani: Celebrau Saturnalia, un festival de șapte zile cu daruri și lumânări aprinse.
- Imperiul Inca: Sărbătorea Inti Raymi pe 24 iunie (solstițiul de iarnă în emisfera sudică), onorând zeul soarelui.
- Iran: Festivalul Yalda marchează nașterea zeiței Mithra, aducând oamenii împreună în cea mai lungă noapte.
Semnificația astrologică: Intrarea în Capricorn
Odată cu solstițiul, se intră în zodia Capricornului. Această etapă aduce un accent sporit pe seriozitate, organizare și odihnă. Este momentul ideal pentru stabilirea rezoluțiilor pentru noul an și pentru „curățenia” în toate domeniile vieții.
Obiceiuri și superstiții în România
În tradiția populară românească, solstițiul marchează reînnoirea energiei. În anumite zone, se aprind focuri ritualice pentru a ajuta Soarele să urce din nou pe cer și pentru a alunga spiritele rele.
De altfel, tradițiile legate de solstițiu au rădăcini extrem de vechi. Cea mai veche referință scrisă despre o sărbătoare dedicată reîntoarcerii Soarelui provine din Mesopotamia antică, de peste 4.000 de ani.
Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge, care datează din jurul anului 2050 î.Hr., au fost aliniate astfel încât lumina Soarelui să cadă într-un mod precis la apus în ziua solstițiului de iarnă.
O legendă fascinantă spune că în nopțile solstițiului feriga înflorește miraculos, iar cel care găsește floarea va avea noroc în dragoste și prosperitate. Deși botanic feriga nu înflorește, simbolismul cautării luminii în întuneric rămâne un pilon al folclorului nostru.
Citește și: Îngrijirea gazonului în decembrie: sfaturi esențiale
