Furt din tezaurul dacic al României. Hoții, surprinși de camerele de suprveghere

Delia Pătru
Foto: Facebook/ Muzeul Național de Istorie a României
Foto: Facebook/ Muzeul Național de Istorie a României

Hoții care au furat piese din tezaurul dacic, printre care coiful de aur de la Coțofenești, au fost surprinși de camerele de suprveghere, când intră în muzeul Drents, aflat în orașul olandez Assen.

Poliția a făcut publice imagini cu ei când forțează o ușă exterioară pentru a intra în clădire. La scurt timp, se vede o explozie, scrie digi24.ro

Hoții au avut nevoie de mai puțin de două minute pentru a fura piesele din tezaurul dacic. Asta arată și imaginile surprinse de camerele de supraveghere, făcute publice de poliția din Olanda și preluate de presa olandeză.

Apoi, cum a povestit și directorul Muzeului Național de Istorie din București, instituție din a cărui colecție fac piesele furate, „s-au îndreptat spre vitrinele în care erau coiful și brățările, cu un baros au spart vitrinele, totul durând două minute.”

”Din informațiile furnizate de conducerea Muzeului Drents și de autoritățile judiciare olandeze, este vorba despre o spargere a singurului zid exterior al clădirii, prin utilizarea unui exploziv puternic. Prin spărtură au pătruns în sală mai multe persoane, care au sustras patru piese de patrimoniu: coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV a. Chr.) și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia (datate în a doua parte a secolului I a. Chr.). Toate aceste bunuri culturale fac parte din colecția Muzeului Național de Istorie a României. Din informațiile transmise de colegii olandezi, care au avut acces limitat în spațiul expoziției, celelalte piese expuse nu par să fi constituit obiectul jafului”, a transmis biroul de presă al Muzeului Național de Istorie a României, într-un comunicat.

- Advertisement -

„Toate piesele au fost asigurate înainte de a fi trimise în Regatul Țărilor de Jos, în conformitate cu legislația românească și practicile internaționale privitoare la organizarea expozițiilor. Atât spațiul, cât și vitrinele în care erau prezentate bunurile de patrimoniu erau securizate și aveau instalate sisteme de supraveghere, precum și sisteme de alarmă conectate cu poliția locala, care a putut astfel să intervină imediat”, se mai indică în comunicat.

Autoritățile olandeze anchetează acum dacă o maşină arsă lângă Rolde a avut vreo legătură cu jaful.

Și Poliția Română a deschis dosar penal pentru furtul tezaurului dacic de la muzeul din Olanda

„Având în vedere aceste aspecte, s-a relaționat cu Parchetul General, iar în urma analizării situației de fapt, a fost întocmit un dosar penal, din oficiu, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat și nerespectarea regimului armelor, muniţiilor şi al materiilor explozive”, transmite IGPR.

În cadrul dosarului penal, se efectuează cercetări, de către procurori din cadrul Parchetului General și specialiști din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. „Împreună cu autoritățile din Olanda, depunem toate diligențele pentru soluționarea cazului, prin depistarea autorilor și găsirea obiectelor sustrase”, transmite Poliția Română, potrivit hotnews.ro

O expoziție majoră cu piese dacice

Muzeul Drents găzduiește în prezent o expoziție arheologică majoră intitulată Dacia – Rijk van goud en zilver (Dacia! Regatului aurului și argintului). Expoziția prezintă peste 50 de piese de aur și argint dacice, mai notează publicația olandeză.

Potrivit afișului, expoziția a început pe 7 iulie 2024 și urma să se încheie duminică, 26 ianuarie.

În iulie anul trecut, Muzeul Județean Buzău, una dintre instituțiile de proveniență ale pieselor, spunea că evenimentul a fost promovat cu mii de afișe pe străzile din Assen că în expoziție poate fi văzut și un pandantiv semilunar din aur, datat în secolul I a.Chr., descoperit la Cârlomăneşti.

Potrivit organizatorilor, expoziţia aduce în atenţia publicului olandez o selecţie reprezentativă a bunurilor din metale preţioase provenind din descoperiri arheologice de pe teritoriul actual al României, databile între secolele XVIII-XIV a.Chr. şi începutul secolului al IV-lea p.Chr., cea mai importantă parte a expoziţiei concentrându-se asupra Epocii Fierului, mai precis asupra obiectelor atribuite culturii geto-dacice.

„Evenimentul a marcat împlinirea a 30 de ani de la deschiderea primei expoziţii româneşti de arheologie într-un muzeu olandez, trei decenii de dialog muzeal româno-olandez”, spunea în vară directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache, potrivit unui comunicat de presă

Piesele din patrimoniul cultural naţional românesc expuse la Assen provin din 18 muzee: Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca), Muzeul Naţional al Unirii (Alba Iulia), Complexul Naţional Muzeal Neamţ (Piatra Neamţ), Muzeul Naţional al Bucovinei (Suceava), Muzeul Judeţean Argeş, Complexul Muzeal ‘Iulian Antonescu’ Bacău, Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea), Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, Muzeul de Istorie Braşov, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul Naţional Sfântu Gheorghe, Muzeul Judeţean Ialomiţa, Muzeul Judeţean Mureş, Muzeul Judeţean ‘Ştefan cel Mare’ Vaslui, Muzeul Naţional al Banatului (Timişoara), Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa (Olteniţa).

author avatar
Delia Pătru
Distribuie acest articol