Cancelaria Sfântului Sinod a anunțat că Biserica Ortodoxă Română va lua măsuri împotriva corupției, iar pentru clericii, mirenii și monahii care încalcă regulile sunt prevăzute sancţiuni drastice.
„Simonia (corupţia) este fapta prin care, în schimbul unor valori (bani, bunuri sau avantaje), ori prin prietenie, nepotism, influenţe sau presiuni politice şi de orice natură, se obţine o hirotonie, eparhie, parohie, funcţie, distincţie sau avansare clericală, precum şi admiterea, notarea, absolvirea sau promovarea în învăţământul teologic preuniversitar, universitar şi postuniversitar» (art. 15 alin. 1); Simonia este atât cel care pretinde ori impune mita sau folosul necuvenit, cât şi cel care oferă, acceptă, mijloceşte sau patronează acestea (art. 15 alin. 2)”, a transmis Cancelaria Sfântului Sinod.
Astfel, conform newsweek.ro, corupţia în rândul BOR se sancţionează astfel: în cazul clericilor, cu destituirea din slujirea clericală sau caterisirea, în funcţie de gravitatea faptei; în cazul mirenilor, prin retragerea binecuvântării (aprobării scrise) chiriarhale de a desfăşura o anumită activitate în Biserică; în cazul monahilor, cu excluderea din monahism şi interdicţia de a purta haina monahală.
„Prin urmare, în Biserica Ortodoxă Română, potrivit învăţăturii de credinţă şi disciplinei canonice, nu se justifică sub nicio formă actele sau tentativele de corupţie, iar pentru cei implicaţi în astfel de acte sau tentative sunt prevăzute canonic, statutar şi regulamentar sancţiuni clare, ce se aplică de autorităţile canonice disciplinare sau de instanţele de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române. Desigur, aplicarea măsurilor şi sancţiunilor canonice privind corupţia depinde în primul rând de conştiinţa şi caracterul ierarhilor, clericilor şi mirenilor cu responsabilităţi în administraţia bisericească”, a precizat sursa citată.
De asemenea, în documentul transmis de Cancelaria Sfântului Sinod se face referire şi la măsuri privind donaţiile.
„Prevederile statutare şi regulamentare prevăd că donaţiile care se fac Bisericii trebuie să fie înregistrate de responsabilul unităţii de cult care acceptă donaţia şi, apoi, să fie justificate, precum şi că donatorul nu are niciun drept asupra unităţii de cult căreia îi oferă o donaţie”, se mai arată în document. Totodată, în Regulamentul Administrării Bunurilor Bisericeşti se prevede clar că „donaţiile de orice natură şi legatele se acceptă numai dacă sunt de un real folos unităţilor bisericeşti”, indicându-se apoi detaliat procedura de urmat în astfel de situaţii, precum şi organismele bisericeşti, care pot aproba acceptarea de donaţii.
Sociologul Mircea Kivu susține că demersul Sfântului Sinod face parte dintr-o încercare a Bisericii Ortodoxe Române de a-și schimba imaginea publică.
„Toată lumea știe că în imagistica publică, dar și în urma unor anchete jurnalistice se pune la îndoială, de multe ori, cinstea unor reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române. Toată lumea știe că preoții primesc bani fără să dea socoteală cuiva. Acest lucru este de notorietate deja și Sfântul Sinod s-a gândit să încerce să schimbe ceva în această problemă. Acum să vedem dacă și reușește, dacă pentru un parastas, un botez sau o nuntă preotul taie chitanță fiscală și o predă celui care achită serviciul religios”, a precizat Mircea Kivu.
Foto: Facebook/Biserica Ortodoxă Română
