Un val de proteste a avut loc sâmbătă în mai multe state europene. Deși în fiecare țară există nemulțumiri punctuale diferite, toate au câteva motive comune – creșterea costului vieții, tăierile bugetare în educație/servicii publice și lipsa de perspective pentru tineri.
Val de proteste în Europa: Ciocniri violente în Paris și Marsilia
Sute de mii de manifestanţi au mărşăluit, sâmbătă, în Franţa, iar mitingurile, în mare parte paşnice, au degenerat în ciocniri la Paris şi Marsilia odată cu căderea nopţii, în ciuda unei operaţiuni de securitate de amploare menite să prevină repetarea tulburărilor de săptămâna trecută, scrie News.ro
În Franța, Ministerul de Interne a declarat că 410.000 de persoane au participat la proteste la nivel naţional, deşi sindicatele au afirmat că cifra reală era de două ori mai mare.
Principala manifestaţie a avut loc la periferia sud-estică a Parisului, unde cel puţin 110.000 de persoane s-au adunat pentru a denunţa creşterea costului vieţii şi inegalitatea tot mai mare.
Atmosfera s-a deteriorat brusc după încheierea mitingului. Poliţia antirevoltă a folosit gaze lacrimogene şi tunuri de apă împotriva unui grup de aproximativ 500 de tineri cu cagule, înainte ca aceştia să se disperseze în cele din urmă, într-o seară rece şi ploioasă.
În al doilea oraş ca mărime al Franţei, Marsilia, tinerii au dat foc la coşuri de gunoi pentru a bloca drumurile şi au aruncat cu pietre şi sticle în forţele de ordine. Poliţia a declarat că mai multe magazine, inclusiv două bijuterii, au fost jefuite.
Ciocniri au izbucnit şi în Lyon, Bordeaux, Grenoble, Clermont-Ferrand, Lille, Rennes, Nantes şi Toulouse.
Poliţia franceză a arestat aproape 1.000 de persoane sâmbătă, în timpul manifestaţiilor organizate în toată ţara, a anunţat ministrul de interne Laurent Nunez.
„În aproape fiecare marş am observat formarea acestor grupuri cu risc ridicat. Acestea s-au desprins de coloana principală şi au încercat să comită acte de violenţă”, a declarat ministrul de Interne, Laurent Nunez, acuzând activiştii de extremă stânga şi bandele criminale că încearcă să provoace tulburări.
Citește și: Haos în Franța: Macron cere anchete după violențe
Impactul asupra capitalei franceze și reacții politice
O mare parte din centrul Parisului a căpătat aspectul unui oraş aflat sub carantină, cu comercianţii care şi-au baricadat vitrinele, muzeele care şi-au închis porţile şi peste 20 de staţii de metrou închise.
Asociaţiile de afaceri au îndemnat comercianţii să rămână închişi, după ce mii de magazine şi afaceri au fost avariate sau jefuite în toată Franţa în weekendul trecut. Mai multe dintre cele mai cunoscute instituţii culturale ale capitalei, printre care Luvrul, Muzeul d’Orsay şi Opera din Paris, au fost închise pe durata zilei din motive de precauţie, ceea ce a provocat frustrarea turiştilor.
Tulburările la nivel naţional au început cu mici demonstraţii studenţeşti în suburbiile Parisului luna trecută, pentru a denunţa condiţiile din şcoli. Acestea s-a extins rapid într-un protest mai amplu împotriva politicilor economice ale guvernului şi au inspirat demonstraţii în ţările vecine.
Liderul de extremă stânga, Jean-Luc Melenchon, care s-a alăturat mitingului de la Paris, a prezis că protestele vor continua până când preşedintele Emmanuel Macron, al cărui mandat expiră anul viitor, va aborda malaise-ul social din Franţa, una dintre cele mai bogate naţiuni din lume.
„Având în vedere situaţia actuală, cred că va ajunge să înţeleagă că acest lucru se va repeta în fiecare săptămână. Mai este încă timp ca (Macron – n.r.) să cedeze. După aceea, singurul lucru care îi va mai rămâne va fi uşa de ieşire”, a declarat Melenchon reporterilor.
Italia: tinerii protestează împotriva chiriilor și scumpirilor
Proteste au fost și în Italia, la Roma și Milano, unde au fost și aici mobilizate forțe de securitate suplimentare. Mii de persoane, majoritatea tineri, au participat sâmbătă la manifestații în mai multe orașe, împotriva creșterii costului vieții, a chiriilor ridicate și a cheltuielilor militare. Protestele s-au desfășurat în condiții de securitate sporită, după violențele și jafurile produse cu o săptămână înainte la Milano, scrie Agerpres.
Manifestațiile au avut loc la Roma, Milano, Torino, Napoli, Bologna și Florența. Forțele de ordine au intensificat controalele în gări și au luat măsuri preventive pentru protejarea zonelor comerciale. Participanții au denunțat costurile locuințelor și lipsa sprijinului pentru educație și cartierele periferice.
Val de proteste în Europa: Confruntări violente în Bologna și Torino
La Bologna, o manifestație inițial pașnică a degenerat, cu puțin înainte de ora locală 18:00, în confruntări cu poliția. Grupuri de protestatari au aruncat cu pietre și sticle în agenți, care au intervenit cu tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimea.
La Torino, mii de persoane au pornit în marș din Piazza Castello, scandând împotriva guvernului condus de Giorgia Meloni. Au avut loc îmbrânceli și momente de tensiune cu forțele antirevoltă, iar un grup de manifestanți a incendiat o fotografie de mari dimensiuni a premierului.
La Milano, sute de studenți au participat la un marș, însoțiți permanent de polițiști antirevoltă. Centrul orașului a fost supravegheat de aproximativ 1.400 de membri ai forțelor de ordine și de 500 de militari suplimentari din brigada de parașutiști Folgore, trimiși de guvern. Însă ciocnirile nu au fost notabile.
La Roma, o manifestație împotriva războiului s-a desfășurat pașnic, din Piazza della Repubblica spre Forurile Imperiale. Ulterior, sute de tineri și studenți s-au adunat spontan în apropierea Colosseumului. Înaintea manifestațiilor, poliția a identificat în capitală peste 200 de tineri și a dus 63 dintre ei la secții, după confiscarea unor cagule, măști, spray-uri și materiale de camuflaj.
Tot sâmbătă, ministrul de interne Matteo Piantedosi a anunțat arestarea unui bărbat de 30 de ani, suspectat că ar fi creat „Mișcarea 17 Octombrie”, un colectiv anonim apărut după revoltele de la Milano, care adunase peste 40.000 de urmăritori pe Instagram. Potrivit ministrului, bărbatul este jurnalist și activist asociat cercurilor pro-palestiniene.
Proteste masive pentru pensii în Spania
În Spania, aproximativ 25.000 de manifestanţi au mărşăluit la Madrid, sâmbătă, cerând măsuri de protecţie pentru sistemul public de pensii, au anunţat autorităţile spaniole, potrivit news.ro care citează The Guardian.
Spania va organiza alegeri parlamentare anticipate în câteva săptămâni, iar acest subiect a constituit un motiv major de îngrijorare. Prim-ministrul socialist al Spaniei, Pedro Sanchez, care a convocat alegerile anticipate după ce s-a confruntat cu dificultăţi în adoptarea reformelor pensiilor în parlament, a acuzat partidele conservatoare că blochează majorările legate de inflaţie.
Protestatarii au mărşăluit de la gara Atocha până la bulevardul comercial Gran Via din capitala Spaniei. Unii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca o parte din pensiile lor de stat să fie privatizate în viitor. Aproximativ 6,8 milioane de spanioli primesc o pensie de stat, iar politicienii de dreapta, cu orientare fiscală conservatoare, au ridicat semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea sistemului actual.
De asemenea, Spania a fost scena unor proteste majore în ultimele luni, legate de preţurile din ce în ce mai greu de suportat ale locuinţelor şi de drepturile chiriaşilor.
Val de proteste în Europa: Situația în Belgia și Albania
Calmul relativ din Belgia
Sâmbătă, poliţia belgiană a folosit gaze lacrimogene şi spray cu piper în timpul confruntărilor de la Bruxelles cu manifestanţii antiguvernamentali. În Belgia, ciocnirile au fost mult mai mici şi mai puţin violente decât cele care au avut loc săptămâna trecută.
Poliţia din Bruxelles a precizat într-un comunicat la sfârşitul după-amiezii că nu au avut loc incidente majore. Aceasta a afirmat că a luat măsuri „pentru a garanta menţinerea ordinii publice şi a securităţii tuturor”. Poliţia a reţinut cinci persoane pentru tulburarea ordinii publice şi a reţinut alte patru pentru deţinerea de arme interzise şi pentru incitare la revoltă.
Tensiuni în Albania: gaze lacrimogene și tunuri cu apă
În Albania, altă țară care se confruntă cu proteste, au avut din nou loc manifestații cu incidente. Câteva mii de manifestanţi, în frunte cu tinere femei, s-au adunat sâmbătă la Tirana pentru a denunţa condiţiile precare de studiu şi corupţia, relatează AFP.
„Suntem aici dintr-un singur motiv: nu vrem să ne construim visurile în altă parte”, a spus Rosela Mira, studentă în primul an la medicină în capitala Albaniei. „Îmi doresc să am un viitor aici”.
Sora ei, elevă de liceu, descrie condiţii de învăţământ precare, cu „40 de elevi în clasă”. La fel ca ele, alţi studenţi şi liceeni s-au alăturat protestelor la jumătatea lunii octombrie, odată cu începerea anului şcolar, ceea ce pare să dea un nou elan mişcării care durează de peste 130 de zile.
Deşi au fost paşnice timp de câteva luni, manifestările au fost marcate de acte de violenţă începând cu jumătatea lunii octombrie. Sâmbătă, la doar o jumătate de oră după începerea adunării, la ora 14:00 (12:00 GMT), în faţa Ministerului Educaţiei, un mic grup de manifestanţi a aruncat pavele spre clădire, a constatat o jurnalistă a AFP.
Forţele de ordine au folosit tunuri cu apă, au lansat gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc. Poliţia antirevoltă şi o unitate specială de intervenţie au fost mobilizate în jurul clădirilor oficiale. Multe magazine şi-au închis uşile. Pe unele dintre ele sunt lipite foi de hârtie A4 pe care scrie: „Nu vă atingeţi de ele, suntem alături de voi”.
Scânteia protestelor a fost un proiect turistic legat de ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner. Prevăzut într-o zonă naturală protejată, acesta fusese prezentat pentru prima dată în 2024. Însă totul a început la sfârşitul lunii mai, odată cu apariţia sârmei ghimpate pe plajele din Zvernec, la 150 km sud-vest de Tirana. Fără un lider identificat, această mişcare cere încă de la început anularea acestui proiect imobiliar, precum şi revizuirea legilor privind zonele protejate şi investiţiile strategice.
Au fost denunţate, de asemenea, condiţiile de învăţământ şi lipsa perspectivelor, în condiţiile în care peste 1,5 milioane de locuitori au părăsit ţara de la sfârşitul comunismului, în 1990. Astăzi, în Albania mai rămân aproximativ 2,3 milioane de persoane, cu un salariu mediu brut de aproximativ 930 de euro.
