Rusia a confirmat în mod oficial, duminică, ”în urma unor expertize genetice”, moartea şefului grupării paramilitare ruse Wagner Evgheni Prigojin, al cărui avion s-a prăbuşit miercuri şi a condus la apariţia în străinătate a unor suspiciuni cu privire la un asasinat, relatează news.ro care citează AFP.
Avionul privat al lui Prigojin şi a gărzii sale apropiate s-a prăbuşit miercuri seara, în regiunea Tver, la nord-vest de Moscova, şi s-a soldat cu zece morţi.
În urma unor ”expertize genetice moleculare”, care au durat mai multe zile, s-a stabilit că identităţile victimelor ”corespund listei” pasagerilor şi membrilor echipajului avionului, a anunţat duminică într-un comunicat Comitetul rus de anchetă.
Evgheni Prigojin şi mâna sa dreaptă, Dmitri Utkin, un fost ofiţer din cadrul unei unităţi speciale a serviciilor militare de informaţii (GRU) şi comandantul operaţional al Wagner, se află pe această listă.
Pe listă se mai află numele membrilor Wagner Valeri Cekalov, Serghei Propustin, Evgheni Makarian, Aleksandr Tormin şi Nikolai Matuseiev.
Anchetatorii nu au spus nimic, pentru moment, despre pistele pe care le examinează. Ei nu au evocat nici teza unui accident şi nici a unei bombe, a unei rachete de tip sol-aer sau a unei erori de pilotaj.
La rândul lor, occidentalii l-au arătat cu degetul pe şeful statului rus, la două luni după o rebeliune efemeră a şefului Wagner – dar fără să furnizeze probe în acest stadiu.
Kremlinul a dezminţit că a ordonat asasinarea lui Evgheni Prigojin, şi a respins drept ”speculaţii” aceste insinuări.
Cel mai apropiat aliat al Moscovei, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, susţine Kremlinul şi afirmă că ”nu şi-l poate imagina” pe preşedintele rus dând ordinul asasinării şefului Wagner.
Vladimir Putin a promis joi, evocând ancheta, că aceasta va fi efectuată ”în întregime” şi că va conduce la o concluzie.
După prăbuşirea avionului, locuitori din diverse oraşe ruseşti în care gruparea Wagner avea centre de antrenament, de la Novosibirsk, în Siberia Occidentală, şi până la Sankt Petersburg (nord-vest), depun flori la memoriale improvizate ale lui Evgheni Prigojin, un semn al popularităţii şefului de război în rândul unora.
La Moscova, un memorial improvizat, alcăruit dintr-un steag, flori şi portrete ale lui Prigojin, a fost ridicat pe una dintre străzile centrale, Varvarka, în apropiere de Kremlin, potrivit unui jurnalist AFP.
”Inamicii l-au ucis (…), dar noi sperăm ca răzbunarea să-i atingă pe cei care au comis această crimă”, a declarat duminică presei unul dintre simpatizanţii lui Prigojin, la acest memorial.
Prigojin şi Utkin ”vor rămâne în istoria noastră ca adevătraţi eroi, ca un exemplu de ce fel de persoană trebuie să fim”, adaugă acest bărbat care poartă un tricou cu o literză ”Z” mare, simbolul ”operaţiunii militare speciale” în Ucraina.
”Prigojin avea mulţi inamici în ţara noastră, în străinătate, în Ucraina şi în Africa”, declară AFP Renat, în vârstă de 53 de ani, venit să-i aducă un omagiu la acest memorial şefului Wagner.
Vladimir Putin l-a catalogat pe Evgheni Prigojin, pe care-l cunoştea din anii ’90, drept un ”trădător”, din cauza rebeliunii armate de la 23-24 iunie, împotriva Statului Major şi ministrului rus al Apărării Seghei Şoigu, în care membri Wagner au preluat pentru scurt timp controlul unor instalaţii militare în sudul Rusiei, după care au pornit în marş către Moscova.
El a evocat joi seara, după 24 de ore de tăcere, un om ”talentat” care a făcut ”greşeli” şi a lăudat rolul Wagner pe front, în Ucraina.
Evgheni Prigojin a renunţat la rebeliune, în urma unui acord care prevedea exilul său, împreună cu oamenii săi, în Belarus, în schimul unei abandonări a unor urmăriri penale.
Însă el a continuat să se ducă în Rusia şi a fost primit cel puţin o dată la Kremlin, în iunie.
În Ucraina, Wagner s-a ilustrat în lunga şi sângeroasa Bătălia de la Bahmut, în est, pe care l-a cucerit cu preţul unor pierderi grele.
Wagner, care a părăsit din Ucraina după rebeliune, rămâne activă în Africa, însă viitorul său este de-acum în suspans.
Oriunde a fost desfăşurată, această grupare a fost acuzată de atrocităţi, execuţii extrajudiciare şi tortură.
