În cadrul demersurilor de conştientizare a situaţiei de la Kozlodui, Acţiunea pentru Renaşterea Craiovei (ARC) a depus eforturi constante timp de aproape doi ani pentru a găsi soluţii şi pârghii pentru investigarea riscurilor generate de depozitul pentru deşeuri nucleare de la Radiana şi prelungirea licenţelor de funcţionare a reactoarelor 5 şi 6.
Unul dintre aceste demersuri a fost şi transmiterea unei petiţii către Parlamentul European în anul 2018. Aceasta a fost declarată admisibilă la data de 19 noiembrie 2018, iar Comisia a fost invitată să furnizeze informații.
ONG-ul nostru a primit un răspuns preliminar în data de 9 iulie 2019. ARC a transmis atunci documente suplimentare privind subiectul, furnizând informaţiile pe care echipa noastră le-a acumulat în tot acest timp investigând aspectele care ridicau semne de întrebare.
La data de 21.11.2019, Comisia Europeană a transmis un răspuns în care menţionează că, în lipsă de dovezi clare, „nu are niciun motiv să presupună că legislația UE în domeniul mediului nu a fost aplicată în mod corect”.
„Deși răspunsul instituției europene nu ne dă speranțe, poate că prin demersurile noastre am reușit să atragem atenția asupra unui subiect care nu a este suficient dezbătut de forurile internaționale, acela al echilibrului necesar între beneficiile economice ale unor afaceri și siguranța noastră ca cetățeni, un echilibru care trebuie monitorizat permanent.
Poate că o mișcare civică amplă ar putea fi un semnal de alarmă mai puternic pentru autorități, atât la nivel național, cât și internațional. Însă pentru aceasta este nevoie de noi toți”, transmite președintele ARC, av. Lucian Săuleanu, inițiatorul acestei petiții.
Comisia pentru petiții a Parlamentului European
COMUNICARE CĂTRE MEMBRI
Subiect: Petiția nr. 0690/2018, adresată de Lucian Saulenu, de cetățenie română, în numele Asociației pentru Renaștere Craiova (ARC), privind extinderea planificată a funcționării centralei nucleare de la Kozlodui din Bulgaria
1. Rezumatul petiției
Petiționarul se opune planurilor de extindere a autorizației de funcționare pentru reactoarele 5 și 6 ale centralei nucleare de la Kozlodui situate în Bulgaria în apropierea graniței cu România. El solicită reluarea evaluării transfrontaliere a impactului pentru un depozit de deșeuri, precum și prelungirea duratei de funcționare a două reactoare, respectând astfel dreptul cetățenilor la informare și consultare, astfel cum se prevede la articolul 6 din Convenția de la Aarhus. Petiționarul susține că 23 de comunități din România, inclusiv orașul Craiova, sunt situate în zona de risc nuclear și sunt direct afectate de activitățile de la Kozlodui. El susține că consultarea și informarea populației din România au fost slab organizate, fără a se permite o participare reală și fără a se lua în considerare opoziția publicului în decizia finală. Potrivit petiționarului, autoritățile române și-au exprimat dorința de a efectua o evaluare a impactului asupra mediului într-un context transfrontalier, dar Bulgaria a decis să elibereze autorizația în mod unilateral.
2. Admisibilitate
Declarată admisibilă la 19 noiembrie 2018. Comisia a fost invitată să furnizeze informații [articolul 216 alineatul (6) din Regulamentul de procedură].
3. Răspunsul Comisiei, primit la 9 iulie 2019
Petiția
Petiționarii își exprimă dezacordul și preocupările cu privire la două proiecte separate, legate de centrala nucleară Kozlodui din Bulgaria, situată în apropierea Dunării și a frontierei PE639.715v01-00 2/5 CM\1185832RO.docx RO române.
Unul dintre proiecte este construirea unei instalații naționale de depozitare a deșeurilor radioactive de nivel scăzut sau intermediar.
Al doilea este prelungirea duratei de funcționare a reactoarelor 5 și 6 ale centralei nucleare Kozlodui.
În ceea ce privește primul proiect, petiționarii susțin că autoritățile bulgare și române au organizat slab consultările publice transfrontaliere în România. Petiționarul recunoaște că consultările au fost efectuate în conformitate cu cerințele legale, dar susține că abordarea a fost pur formală și superficială și nu a luat în considerare opoziția publicului.
În ceea ce privește proiectul de prelungire a duratei de funcționare a reactoarelor 5 și 6 ale centralei nucleare, petiționarii susțin că, în ciuda faptului că autoritățile române au solicitat efectuarea unei evaluări a impactului asupra mediului (EIM) transfrontaliere, autoritățile bulgare au decis în mod unilateral să acorde autorizația fără EIM, considerând că impactul negativ asupra populației și mediului ar fi „nesemnificativ”. Potrivit petiționarului, comunitățile din România de lângă Kozlodui nu au fost consultate și, prin urmare, dispozițiile Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenția Espoo), ratificată în România prin Legea nr. 22/20011, au fost încălcate. Petiționarii au solicitat autorităților române să lanseze o procedură de investigare conform anexei IV a Convenția de la Espoo pentru prelungirea licențelor de funcționare a reactoarelor 5 și 6 la Kozlodui și să reia consultările publice privind construcția NDF fără succes.
Petiționarii solicită acum instituțiilor UE să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și Bulgariei și să le oblige să reia procedura de evaluare a impactului la nivel transfrontalier pentru cele două proiecte.
Observațiile Comisiei
Instalație de eliminare a deșeurilor radioactive de nivel scăzut și intermediar (NDF)
Proiectele destinate instalațiilor de eliminare a deșeurilor radioactive de nivel scăzut și mediu sunt incluse în anexa I la Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului2 (Directiva EIM). Pentru astfel de proiecte trebuie efectuată o evaluare obligatorie a impactului asupra mediului, în conformitate cu articolele 5-10 din directivă.
Legea nr. 22 din 22 februarie 2001 privind ratificarea Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, Jurnalul Oficial nr. 105 din 1 martie 2001.
Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, JO L 26, 28.1.2012, p.1 CM\1185832RO.docx 3/5 PE639.715v01-00 RO
Proiectul de construcție a NDF pentru deșeurile radioactive de nivel scăzut și mediu a fost autorizat inițial printr-o decizie EIM emisă în 2011 și ulterior abrogată de instanța națională.
Aceasta a declanșat inițierea unei noi proceduri EIM cu o sferă de aplicare și un conținut actualizate ale raportului EIM. Prin scrisoarea din 16 martie 2015, Ministerul Mediului și Apelor din Bulgaria a furnizat autorităților române rezumatul fără caracter tehnic al raportului EIM actualizat și al evaluării corespunzătoare privind siturile Natura 2000 aflate în apropiere (anexa la raportul EIM). Prin scrisorile din 24 martie 2015 și 16 mai 2016, autoritățile bulgare și, respectiv, române s-au informat reciproc cu privire la organizarea de audieri publice pentru a discuta proiectul. În scrisoarea lor, autoritățile române au solicitat prezența reprezentanților autorităților bulgare în cadrul audierii publice, cu scopul de a-și concentra prezentarea asupra unor capitole specifice ale rezumatului fără caracter tehnic, pentru ca publicul român să primească cele mai relevante informații.
Conform informațiilor de care dispune Comisia, audierea publică privind proiectul NDF din România a avut loc la 9 iunie 2016 la Craiova, 120 de participanți au semnat lista de prezență. Cele 23 întrebări adresate în cadrul ședinței au fost transmise autorităților bulgare, care au furnizat răspunsuri scrise detaliate/ Comisia nu a identificat deficiențe în cadrul procedurilor de consultare privind efectele transfrontaliere ale proiectului. Nu s-a găsit nicio dovadă care să confirme afirmațiile petiționarului cu privire la o abordare formală și superficială de către autoritățile celor două state membre.
În plus, la 6 aprilie 2017, Comisia a primit din partea Bulgariei, în conformitate cu articolul 37 din Tratatul Euratom5, date generale privind planul de eliminare a deșeurilor radioactive provenite de la centrala nucleară. Pe baza acestor date și în urma consultării grupului de experți, Comisia a concluzionat că punerea în aplicare a planului de eliminare a deșeurilor radioactive ale centralei nucleare, în timpul funcționării normale și după închiderea sa definitivă, precum și în caz de accidente de tip și amploare avute în vedere în datele generale, nu este susceptibilă să provoace o contaminare radioactivă semnificativă din punctul de vedere al sănătății, al apei, al solului sau al spațiului aerian al unui alt stat membru.
Toate scrisorile/documentele menționate la prezentul alineat sunt disponibile pe pagina de internet a Ministerului Mediului și Apelor din Bulgaria, Https: //www.moew.government.bg/bg/priklyuchili-proceduri/
În România disponibile la adresa
http://www.anpm.ro/documents/19431/2430660/Annex+1_Eng.pdf/f35d6526-34cb-4958-b25e-9d8a80d75871;
în Bulgaria disponibile la adresa: https://www.moew.government.bg/static/media/ups/tiny/EO_OVOS/Letter_99- 00-217_16-08_2016.pdf și https://www.moew.government.bg/static/media/ups/tiny/EO_OVOS/Anex3.pdf
Acest articol prevede că fiecare stat membru are obligația de a furniza Comisiei toate datele generale ale oricărui proiect de eliminare a materiilor radioactive de orice fel, pentru ca astfel să se poată stabili dacă derularea unui astfel de proiect poate provoca contaminarea radioactivă a apelor, solului sau spațiului aerian aleunui alt stat membru.
Grup de experți independenți în domeniul radioprotecției și al sănătății publice aflat la dispoziția Comisiei pentru a ajuta UE să ia decizii privind radioactivitatea. Membrii grupului sunt numiți pentru o perioadă de cinci ani de către Comitetul științific și tehnic instituit prin Tratatul Euratom, articolul 31.
Aviz al Comisiei din 27 septembrie 2017 privind planul de eliminare a deșeurilor radioactive provenite de la instalația de eliminare națională Radiana, situată în apropierea sitului centralei nucleare de la Kozlodui din Bulgaria (2017/C 321/02). PE639.715v01-00 4/5 CM\1185832RO.docxRO
În plus, Directiva 2011/70/Euratom8 a Consiliului asigură faptul că statele membre prevăd măsuri naționale adecvate pentru un nivel ridicat de siguranță a gestionării combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive. Aceasta obligă statele membre să furnizeze informații necesare publicului și să participe la gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive. De asemenea, directiva impune statelor membre să instituie programe naționale care să stabilească modul în care intenționează să își pună în aplicare politicile naționale pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive. Bulgaria a respectat această obligație, iar la 16 septembrie 2015 a notificat programul său național care include politica în materie de transparență.
Prelungirea duratei de funcționare a reactoarelor 5 și 6 ale centralei nucleare Kozlodui În ceea ce privește cel de al doilea proiect, ar trebui remarcat faptul că Convenția de la Espoo nu prevede aplicarea automată a procedurii sale transfrontaliere. Convenția de la Espoo se aplică de îndată ce partea de origine (în cazul de față Bulgaria) stabilește efectul transfrontalier semnificativ potențial al „activității propuse”. Aceasta pre-evaluare se numește adesea screening. În cazul în care, în urma examinării, autoritățile naționale competente concluzionează că „activitatea propusă” nu va avea un impact transfrontalier semnificativ, nu se aplică Convenția de la Espoo.
La 13 martie 2014, autoritățile bulgare au trimis o notificare autorităților române în temeiul articolul 3 din Convenția de la Espoo privind propunerea de investiții pentru prelungirea duratei de funcționare a reactoarelor 5 și 6 ale centralei nucleare de la Kozlodui. La 19 mai 2014, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice din România a transmis observații cu privire la proiect (prezentate de petiționar sub formă de anexă la petiția sa). Autoritățile bulgare au răspuns acestor observații și au furnizat informații detaliate, solicitate de legislația bulgară, pentru a contribui la decizia de examinare prin care se stabilește dacă este necesară o evaluare a impactului asupra mediului.
Decizia de examinare concluzionează că nu există efecte semnificative. Această decizie se bazează pe informațiile factuale furnizate de inițiatorul proiectului, precum și pe rezultatele unei inspecții efectuate de autorități (inclusiv analiza documentației privind istoricul exploatării mecanismelor de învechire, a defectelor și avariilor, a sistemului de întreținere tehnică și reparații, a sistemului de chimie a apei și a inspecție vizuale). Se concluzionează că starea tehnică a sistemelor, a structurilor de construcții, a clădirilor și a instalațiilor respectă cerințele de funcționare, proiectare și documentare ale centralei nucleare de la Kozlodui. Mai multe detalii privind motivația autorităților naționale se găsesc la linkul pus la dispoziție.
Petiționarul nu a furnizat dovezi specifice în ceea ce privește existența vreunui efect advers transfrontalier semnificativ.
Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului din 19 iulie 2011 de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, JO L 199, 2.8.2011, p. 48-56. CM\1185832RO.docx 5/5 PE639.715v01-00RO
Pe baza celor de mai sus, Comisia nu are niciun motiv să presupună că legislația UE în domeniul mediului nu a fost aplicată în mod corect. Prin urmare, nu s-a putut identifica nicio încălcare a legislației aplicabile în ceea ce privește prelungirea funcționării reactoarelor 5 și 6 ale centralei nucleare de la Kozlodui.
Concluzie
Având în vedere cele de mai sus, Comisia nu intenționează să examineze în continuare problema descrisă de petiționar.
