Avocaţi, judecători, procurori, profesori în drept şi studenţi au discutat, vineri, la Craiova importanţa şi problemele ridicate de înfiinţarea Camerei preliminare.
Obiectul procedurii Camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, se arată în Noul Cod de Procedură Penală.
Conferinţa de vineri a fost organizată de Baroul Dolj, la Facultatea de Drept a Universităţii din Craiova.
„Tema conferinţei a fost sugerată de mulţi colegi din cadrul Baroului, specialziaţi în această materie, şi evident, urmare a divergenţelor şi opiniilor cu privire la această nouă instituţie juridică, această fază procesuală, unele opinii mergând până la a nega utilitatea sau necesitatea acesteia. Împreună cu invitaţii de astăzi şi cu dumneavoastră vom încerca să lămurim în ce fel stau lucrurile. Sper ca această conferinţă să se înscrie, cum de altfel au făcut-o şi cele anterioare, în ceea ce se doreşte a fi o piaţă a ideilor locale juridice, un model pe care să-l avem în vedere şi să-l perpetuăm, de transmitere a unor astfel de informaţii”, a declarat, în deschiderea lucrărilor, decanul Baroului Dolj, avocatul Lucian Săuleanu
„Am avut în vedere caracterul de noutate în Noul Cod de Procedură Penală pe care îl are această temă şi, din această perspectivă, trebuie să recunoaştem că fiind o instituţie nouă a creat discuţii în practică, a creat dificultăţi de abordare din perspectiva colegilor avocaţi. Cred că asemenea probleme au întâmpinat şi colegii avocaţi. Procedura de cameră preliminară este o procedură grea, în opinia noastră, şi de, aceea, cred că tema conferinţei vine să uşureze pe viitor munca pe care noi urmează să o desfăşurăm în activitatea noastră profesională. Din perspectiva practicianului de drept, este important de înţeles că această uvertură a fazei judecăţii este singurul moment în care se pot ridica probleme privitoare la competenţă, la legalitatea sesizării instanţei, la legalitatea administrării probatoriului. Dacă pierdem o asemenea şansă de a pune, prin intermediul cererilor şi excepţiilor, pe tapetul magistratului de Cameră preliminară aceste probleme procedura se va întoarce în mod nemilos împotriva noastră, a avocaţilor cu precădere”, a afirmat la rândul său, Bogdan Mihăiloiu, avocat în cadrul Baroului Dolj.
Prof.univ.dr. Mihai Adrian Hotca, decan al Facultăţii de Știinţe Sociale şi Administrative din cadrul Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti, a ţinut să precizeze că instituţia luată, vineri, în discuţie a mai existat în România, sub o altă formă.
“Sunt decât şase articole, însă, deşi puţine, iată că în practica judiciară au apărut numeroase controverse şi aspecte care în parte au fost deja soluţionate, prin decizii ale Curţii Constituţionale, altă parte urmând să fie soluţionată şi, nu ştim încă la acest moment cât de previzibile sunt soluţiile ce urmează a fi pronunţate inclusiv de către CCR. Această instituţie, Camera preliminară, nu este nouă. O formă în parte asemănătoare a unei camere preliminare a existat în România şi în anii '50, mai exact, printr-un decret adoptat în 1953, această instituţie a fost reglementată cu denumirea de Audiere preliminară. De asemenea, a existat această procedură cu zeci de ani înainte peste Ocean, în Statele Unite ale Americii, şi cu mai bine de o sută de ani înainte în dreptul britanic. O găsim şi în alte state europene cum ar fi Germania, Franţa, Italia şi chiar Spania. Cât de utilă este sau nu pentru procesul penal din România rămâne să decidă viitorul acest lucru”, a precizat prof.univ. dr. Mihai Adrian Hotca.
Despre obiectul Camerei preliminare, despre procedură şi alte aspecte le-au mai vorbit celor prezenţi avocatul Sebastian Răduleţu (Baroul Dolj), avocatul Liviu Narcis Pîrvu (Baroul Mehedinţi), procurorul Costel Niculeanu de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, dar şi judecătorul Mihail Udroiu de la Tribunalul Bucureşti şi judecătorul Aurel Ilie, magistrat la secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Tot în cadrul Conferinţei de vineri a fost organizată şi o lansarea cărţii „Dimensiunea criminologică a criminalităţii din cyberspaţiu”, a avocatului Adrian Moise.
„Am crezut noi de cuviinţă să încercăm să scoatem la iveală şi să punem reflectorul pe colegi care au astfel de activităţi şi îl avem pe colegul nostru Adrian Moise, un coleg care în ultimii ani a scris destul de mult pe acest domeniu”, a mai declarat decanul Baroului Dolj, Lucian Săuleanu.
