În ritul bizantin, anul bisericesc începe, nu la 1 ianuarie cum s-ar crede, ci la 1 septembrie pentru că, potrivit tradiţiei iudaice, în prima zi a lunii Tishrí (septembrie) a început creaţia lumii. În ritul romano-catolic anul bisericesc începe în prima duminică din Advent, duminica cea mai apropiată de 30 noiembrie, cu aproximativ patru săptămâni înainte de Crăciun. Evreii încep anul bisericesc tot în luna septembrie.
Prima mare sărbătoare a anului bisericesc este Nașterea Maicii Domnului. În fiecare an, la 8 septembrie, Biserica prăznuieşte acest eveniment care nu este consemnat în Sf. Scriptură, dar a fost păstrat de Tradiţia Bisericii. La origine, sărbătoarea amintea de sfinţirea unei biserici din Ierusalim închinate Maicii Domnului şi zidită în secolul al V-lea pe locul unde fusese casa părinţilor Sfintei Fecioare Maria, Ioachim şi Ana.
Din Sf. Tradiţie aflăm că Sfinţii Ioachim şi Ana erau amândoi de neam împărătesc şi împlinitori ai Legii. Ajunseseră în pragul bătrâneţii şi suferinţa îşi făcuse lăcaş în inimile lor, fiindcă viaţa trecuse pe lângă ei, iar bucuria de a ţine la piept un copilaş care să fie al lor îi ocolise. Durerea aceasta sporea şi mai mult când darurile aduse de ei la altar erau primite în urma celor binecuvântaţi cu naşterea unui prunc. Pentru că în acele vremuri, exista credinţa că peste casa în care nu se născuse nici un copil căzuse blestemul lui Dumnezeu.
La o sărbătoare a evreilor, dreptul Ioachim a îndrăznit să aducă daruri în biserica Domnului din Ierusalim, înaintea celorlalţi iudei care aveau copii. Darurile i-au fost respinse şi pentru îndrăzneala lui a fost ocărât şi izgonit de arhiereul acelui an. Lui Ioachim i s-a părut atunci că lumina cerului a fost acoperită de o perdea de cenuşă. A plecat în pustiu şi a postit 40 de zile, timp în care s-a rugat Domnului zi şi noapte să trimită şi în tinda casei sale un copil. În sufletul Anei, nădejdea a mai zăbovit o vreme şi singură, în genunchi şi cu obrajii scăldaţi în lacrimi îi făgăduia Domnului că pruncul pe care îl va naşte îl va dărui Lui să-I slujească totdeauna. Şi cum Dumnezeu nu trece niciodată cu vederea rugăciunea celui drept, i-a trimis Anei pe îngerul Său care i-a zis: "Ano! Ano! Suspinele tale au străbătut norii, iar lacrimile tale au ajuns înaintea lui Dumnezeu. Iată, tu vei naşte o Fiică binecuvântată şi printr-însa se va dărui mântuire lumii. Numele ei va fi Maria". Vestea că în casa ei va răsări pruncul dorit a mângâiat sufletul Anei, care s-a închinat lui Dumnezeu cu mulţumire. Dreptul Ioachim a fost şi el înştiinţat că Domnul s-a milostivit de el şi că Ana îi va naşte o fiică ce va fi aleasă dintre toate fecioarele pământului pentru a zămisli şi a naşte pe Fiul lui Dumnezeu, prin care va veni mântuirea lumii.
Nouă luni mai târziu, într-o binecuvântată zi, dreapta Ana a născut-o pe Preasfânta Fecioară Maria. Tradiţia Bisericii, care n-a vrut să se piardă nimic din tot ce a fost, ne spune că cerul şi pământul din toate timpurile şi din cele patru colţuri ale lumii tresăltau de bucurie, iar îngerii strigau unii către alţii: "Aceasta este Împărăteasa cerului şi a pământului, bucuria îngerilor şi mângâierea oamenilor". Naşterea Maicii Domnului a fost şi este o zi de mare sărbătoare pentru toată omenirea. Odată cu venirea ei pe lume, Lucifer şi îngerii lui întunecaţi au simţit cum ziua surpării împărăţiei întunericului se apropie.
Maica Domnului a fost rodul rugăciunilor şi lacrimilor părinţilor ei, un rod al îndurării lui Dumnezeu şi un copil cu o chemare dumnezeiască: aceea de a da trup de om Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos, la plinirea vremii.
Peste 2,2 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica de Sf. Maria
Peste 2,2 milioane de cetăţeni români poartă numele de Maria sau derivatele lui, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Din totalul românilor ce au astfel de nume, 1.819.378 sunt femei, iar 416.844 sunt bărbaţi. Majoritatea femeilor, respectiv 1.398.464, poartă numele de Maria, alte 273.454 pe cel de Mariana, 51.620 se numesc Marinela, iar alte 31.149, Mioara.
La acestea se adaugă 25.947 de femei care poarta numele de Marina, 25.447 pe cel de Marilena, 10.834 pe cel de Marioara, 1.685 se numesc Măriuca, iar alte 162, Maria.
Statisticile existente la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul M.A.I. arată ca 310.751 de bărbaţi poarta numele de Marian, 102.620 de Marin, iar alţi 3.332 pe cel de Marinică.
