Universităţile se apropie de sfârşitul perioadei înscrierilor. Universitatea din Craiova la fel. Ce înseamnă înscrierea la facultate? Pentru mulţi, se rezumă la câteva acte, dintre care cele mai importante ar fi: diploma de bacalaureat, foaia matricolă şi adeverinţa de la medic. Alături de acestea, viitorii studenţi mai au un lucru important de făcut. Să plătească taxe de înscriere şi apoi, de înmatriculare. De parcă nu ar fi suficient faptul că facultatea nu oferă prea mari oportunităţi.
Taxele de înscriere, pe care trebuie să le plătească un absolvent de liceu pentru a deveni student la Universitatea din Craiova, pornesc de la 100 de lei şi ajung la 250 de lei, la medicină. Cele de înmatriculare, respectiv reînmatriculare sunt 150 de lei pe specializare, conform site-ului www.ucv.ro. În aceşti bani, intră şi ,,taxa servicii bibliotecă”, care este de 10 lei/an. Și aceasta, inutilă, pentru că studenţii nu găsesc întotdeauna cărţile de care au nevoie.
O taxă la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi ajunge la 50 lei
Bineînţeles, în ţară, taxele de înscriere variază în funcţie de prestigiul Universităţii sau de specializarea acesteia.
,,Absurditatea valorii acestor taxe este demonstrată şi de diferenţele foarte mari dintre aceste taxe percepute de diferite universităţi, de la 50 de lei pentru anumite specializări de la Universitatea ,,Ștefan cel Mare” din Suceava, până la peste 300 de lei la Universitatea de Medicină ,,Ștefan cel Mare” din Suceava. De la peste 300 de lei la Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi Universitatea din Bucureşti, cea mai mare taxă fiind percepută de Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Grigore Popa”, conform ANOSR.
Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) trage un semnal de alarmă în privinţa faptului că absolvenţii de liceu trebuie să plătescă ,,taxe aberante” pentru ca să ajungă în băncile mult doritei facultăţi. De asemenea, aceste taxe, conform analizei făcute de aceeaşi organizaţie, nu justifică valoarea serviciilor şi a condiţiilor oferite de universitate. Universităţile nu se mulţumesc doar cu banii de la înscriere, ci acestea percep o altă taxă, numită de înmatriculare sau de ,,confirmare” a locului. Studenţii la buget, mai exact cei care nu ar trebui să plătească nicio taxă de studiu, sunt nevoiţi să plătească la fel ca ceilalţi, anumiţi bani pentru aşa-zisele ,,servicii oferite”.
Foarte mulţi studenţi abandonează studiile în lipsa unui sprijin financiar consistent din partea familiei sau pentru că se văd nevoiţi să se angajeze şi nu mai au timp să dedice studiului
,,Trăim vremuri în care a fi student a devenit un lux pe care nu oricine şi-l permite. Încă din primele zile de studenţie, suntem bombardaţi cu fel de fel de taxe despre care nu ştiam şi a căror valoare nu o putem înţelege. Mai târziu, ajungem la facultate şi ne dăm seama că astfel de taxe există şi în timpul anului universitar, doar că ele poartă alte denumiri: taxe de bibliotecă, taxe de eliberare a actelor de studiu, taxe pentru adeverinţe, taxe de rulment sau taxe la cazare, taxe obligatorii pentru cantină şi aşa mai departe. Din păcate, acest lucru îi face pe foarte mulţi studenţi să abandoneze studiile în lipsa unui sprijin financiar consistent din partea familiei sau pentru că se văd nevoiţi să se angajeze şi nu mai au timp să dedice studiului. Sperăm ca universităţile să conştientizeze că nu buzunarele studenţilor sunt soluţia la subfinanţarea cronică a Educaţiei în România. Numărul de studenţi din România s-a înjumătăţit în ultimii 5 ani de zile, iar rata de abandon universitar a ajuns la 40%, sperăm ca cifrele acestea să însemne ceva pentru Ministerului Educaţiei pentru că aşteptăm de prea mult timp măsuri ferme pentru sprijinirea educaţiei şi a tinerilor cu potenţial, măsuri fără de care viitorul României pare sumbru”, spune Vlad Cherecheş, vicepreşedinte Educaţional ANOSR în analiza realizată.
Alte părţi negative sunt faptul că, în cazul în care un absolvent nu este admis, universitatea nu mai dă banii înapoi, deci sunt daţi mulţi bani degeaba şi faptul că nu se învaţă atât de mult şi bine pentru a merita banii daţi. Până la urmă, totul se plăteşte.
Printre studenţi, sunt voci care spun că nu sunt binevenite aceste taxe, din moment ce calitatea învăţământului în facultate nu este pe măsură. Nici condiţiile nu sunt justificate.
,,Dacă s-ar învăţa cum ar trebui în facultăţi, suma de 150 de lei pentru înscriere şi cea de 150 de lei pentru înmatriculare ar fi acceptabilă. Dar sunt mulţi studenţi nemulţumiţi de acest lucru, pentru că nu găsesc informaţiile necesare în facultăţi pentru a învăţa mai multe lucruri utile”, spune Mihai, student la Automatică.
,,De ce să plătesc nişte bani pentru că oricum nu avem condiţii şi de multe ori nici acces la internet, sau să găsesc cărţile de care am nevoie. Uneori, trebuie să dau bani pe cărţi. Până la urmă, găsim taxe peste tot. De la intrare, până la ieşirea din facultate”, adaugă Elena.
Gabriela Diaconu, oficial studentă la Medicină, după ce a plătit taxele, este nemulţumită de acestea.
,,Taxele mi se par foarte mari, cel puţin la medicină, unde am date eu, mi s-a părut destul de mult. Am plătit 250 de lei, înscrierea la doar una din secţii. Mi-am depus dosarul şi la asistente şi la stomatologie şi am plătit în total 500 de lei. Nu prea mi se pare ok. Puteau cere şi sume mai mici. Dar, am văzut că facultatea este destul de bine dotată şi într-un fel par să ni se justifice taxele destul de mari care ni se cer.”
"Taxele învăţământului gratuit”
În studiul ,,Taxele învăţământului gratuit” publicat la începutul anului universitar trecut, a arătat că studenţii la taxă nu plătesc costurile proceselor educaţionale pe care universităţile le pun la dispoziţia lor, ci mai degrabă prestigiul acestora.
