La Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare desfăşurat la Craiova, mai mulţi meşteri populari au venit să-şi arate măiestria. Am întâlnit două doamne venite din Ardeal şi din Argeş.
Le-am vizitat la mesele aşezate în faţa Casei Băniei.
Acestea, ne-au primit cu mare căldură. Bucur Aneta, meşter popular, este din judeţul Argeş, iar la standul acesteia găseşti o minunăţie de costume populare româneşti, care stau aşezate pe umeraşe şi te îndeamnă să le cumperi, sau cel puţin să le admiri.
La realizarea portului popular munceşte mult, dar spune că munca aceasta îi este dragă fiindcă ţese şi croieşte haine populare de tânără. Arta ţesutului a învăţat-o de la părinţi.
Am costume vechi de peste 100 ani, şi mai departe şi mai înapoi, sunt din comuna Corbi, judeţul Argeş. Am confecţionat şi când eram tânără dar acum am 66 ani, o pensie mică şi trebuie să îmi mai rotunjesc şi eu treburile cu munca. Am învăţat această artă de la părinţi, de la mama, cum punea războiul şi ţeseam, cosam. Nu este greu să faci costume, dacă ţi-e drag. Ţesutul îl faci într-o săptămână dar ca să-l coşi cel puţin o lună durează. Folosesc motive florale, geometrice. Materialul îl procur din pânză ţesută de casă, din război (n.r. război de ţesut), brâul este din papiote, le alegem năvădite, aşa se zice.
A spus Bucur Aneta, meşter popular
Ne povesteşte despre piesele care alcătuiesc costumul popular. Doamna Aneta se declară mulţumită de vizitatori, care i-au devenit clienţi ulterior.
Aceasta mai confecţionează şi coşuleţe din conuri de brad, dar şi prosoape utlizate la nunţi. Artista şi-a descris şi comuna de unde provine, spunând că este o zonă frumoasă, cu “oi multe şi oameni destoinici”. Ne duce puţin şi cu gândul la Mânăstirea Corbii de Piatră din judeţul Argeş.
Un costum popular costă de la cinci milioane în jos, nu în sus, numai ia coastă 80 lei, avem şorţ, sau fotă care se încinge cu ea tot corpul, se dă roată. Am unul cu fir de lamee, acesta este lesne de făcut deoarece te duci cu el în sus. Coşuleţele sunt făcute din conuri de brad şi le-am legat între ele cu sârmă şi le-am dat cu lac, costă 10 lei cel mic şi 20 lei cel mare. Au cumpărat costume populare şi mici şi mari. Avem şi nişte şerviete, prosoape. Înainte se dădeau când se măritau fetele, la hora miresei se puneau la rudele ginerului pe umăr, acum a cam rămas moda. Reprezint un sat frumos cu oi multe, oameni destoinici, muncitori, avem monument istoric “Corbii de Piatră”, o biserică frumoasă, săpată în piatră.
A spus Bucur Aneta, meşter popular
Modelele pentru costume le ştie din moşi-strămoşi
Din moşi-strămoşi aşa s-a pomenit, avem un model, le alegem apoi băgăm nişte iţe, vreo 30 şi le ridicăm pe fiecare în parte şi iese floarea şi apoi le umplem cu acul. Mai desenăm şi pe etamină, care este ca o muscuţă, mă inspir din minte, că acum sunt bătrână, le-am învăţat.
A mai adăugat Bucur Aneta
A învăţat să coase costume populare din clasele primare
Din Argeş mergem puţin către o doamnă venită din Ardeal, mai exact din Cluj-Napoca. Şi doamna Iulia Moraru din Cluj, ne destăinuie cum a învăţat să coase. Dezvăluie că nu este o afacere din care îşi câştigă existenţa, dar că face acest lucru din pasiune. Are comenzi şi ţine cont şi de buzunarul fiecăruia, astfel că are modele din cele mai diverse.
Suntem de la Cluj şi am venit eu cu costume populare, soţul meu cu sculptură în lemn. Costumele reprezintă zona Clujului, Valea Arieşului, motivele sunt din zona din care venim, folosite din cărţile vechi după modele de 100 ani pe care le-am refăcut. Din clasele primare am învăţat să cos, nu-i uşor să faci un costum depinde de complexitate foarte mult, poate să dureze şi câteva luni, doar că trebuie să fie diferite, complexitatea, modelele, pentru buzunarul tuturor. Avem pentru toate vârstele costume, preţul la o ie ajunge până la 150 lei, iar tot costumul de la 600 lei până la 1000. Avem şi păpuşi îmbrăcate tradiţional din zona Ardealului. Materialele le iau din comerţ, îi bumbac, îi in. La început am făcut ca şi pasiune, acum s-a extins. Nu poţi să trăieşti numa’ din asta, mai şi lucrez.
A spus Iulia Moraru
Povesteşte că a nu este pentru prima dată când vine în Bănie şi că oltenii au achiziţionat costume ardeleneşti.
Am mai fost la Craiova, este un oraş frumos unde găseşti totuşi tradiţii. Am făcut şi costume ungureşti, fac şi olteneşti, dacă am comenzi, am rămas surprinsă în Craiova, foarte bine am vândut costumele ardeleneşti, au cumpărat oameni simpli. Soţul are linguri de lemn, solniţe sculptate, suporturi, calendar perpetuum, calendar cu ceas, linguriţe mici cât băţul de chibrit, dar şi linguri mari.
A spus Iulia Moraru, meşter popular din Cluj-Napoca
