Universitatea din Craiova a fost ieri gazda vernisajului expoziţiei „Născută liberă”, organizată de Agenţia bulgară de presă BTA. Expoziţia are menirea de a recreea spiritul de militant al renaşterii naţional-politice a presei bulgare. Cele 29 de panouri expuse au prezentat într-o manieră unică istoria comună a României şi Bugariei. Acţiunea face parte dintr-un proiect de parteneriat dintre BTA, Biblioteca naţională „Sfinţii Chiril şi Metodiu” şi Univesitatea de la Veliko Târnovo. Totodată, expoziţia reprezintă un gest de gratitudine către România şi poporul român care au adăpostit emigranţii bulgari şi le-au dat posibilitatea de a prezenta, prin intermediul presei, aspiraţiile lor pentru libertate, independenţă, dezvoltare şi cultură. Aceasta reclădeşte şi pune în faţa publicului craiovean, prin intermediul imaginilor de patrimoniu, istoria presei bulgare.
Expoziţia este în acelaşi timp un sprijin adus românilor, poporului român şi presei româneşti. Între România şi Bulgaria s-au stabilit, de-a lungul timpului, relaţii extrem de apropiate, relaţii de prietenie. Această expoziţie este pentru noi un prilej de maximă bucurie şi reprezintă un fel de material didactic pentru studenţii de la jurnalism, din cadrul Facultăţii de Litere. Nu numai ei sunt interesaţi de această expunere, ci şi studenţii de la Facultatea de Istorie, precum şi toţi cei pasionaţi de fenomenul mediatic. Sperăm ca această colaborare să continue şi să putem realiza împreună proiecte la fel de frumoase.
Cristiana Teodorescu, prorector Universitatea din Craiova
Panea: «Expoziţia reprezintă puţin suflet, pentru că este făcută cu prietenie şi cu respect faţă de colegii din Bulgaria»
Periodicele din acea vreme au o trăsătură distinctivă prin diversitatea lor tematică. În concordanţă cu cerinţele timpului şi cu setea de cunoaştere, aceste periodice informează, analizează, îndeamnă la schimbare, instruiesc. Tematica lor este diversă, cuprind analize de curente sociale, sfaturi agricole, linii directoare de întreţinere gospodării, articole educative şi moralizatoare, reflecţii pe teme filosofice, chiar şi bârfe mass-media din întreaga lume. Stilul editorilor de la acele vremuri nu a fost reprezentat de profituri, ci de ideea deşteptării unui popor, de aceea în expoziţie sunt împletite şi chipurile ale celor mai cunoscuţi intelectuali bulgari din acele timpuri. Primele legături internaţionale ale Universităţii din Craiova au fost cu o Universitate din Bulgaria, în anul 1970.
Pentru facultatea noastră, expoziţia reprezintă materializarea unei colaborări cu două universităţi din Bulgaria, cu care noi avem relaţii de foarte mult timp. Expoziţia reprezintă puţin suflet, pentru că este făcută cu prietenie şi cu respect faţă de colegii din Bulgaria. De asemenea, această expoziţie ne aminteşte de aceleaşi începuturi complicate, ale modernităţii noastre. Se pare că aceleaşi planuri patriotice pe care le regăsim în titlurile presei bulgăreşti, au existat şi la nivelul presei româneşti. Aceeaşi obsesie pentru libertate, independenţă, pentru identitatea naţională pe care le vedem acum, le regăsim ca şi titluri ale principalelor reviste româneşti ale vremii. Aceleaşi decenii ale secolului XIX au reprezentat atât pentru români, cât şi pentru bulgari un elan deosebit în impunerea presei, ca instituţie importantă a culturii.
Nicolae Panea, decan al Facultăţii de Litere
«Albina Bulgărească», primul ziar bulgar tipărit în România
Alegerea Craiovei pentru vernisajul expoziţiei a amintit tuturor de faptul că foarte mulţi dintre revoluţionari, precum şi oamenii de cultură bulgară şi-au găsit un loc de exil în Cetatea Banilor. În plus, printre exponate se află primul ziar bulgar tipărit în România sub titlul remarcabil “Bulgarska pcela” (Albina Bulgărească), prima revistă ştiinţifică a Societăţii literare bulgare – viitoarea Academie Bulgară, primul cotidian “Sekidnevnii novinar“ (Ştiri în fiecare zi), care publică ştirile agenţiei de presă franceză “Havas” (astăzi AFP). La expoziţie craiovenii mai pot admira caricaturi care satirizează oamenii politici de atunci, ciorbagii şi conducători turceşti, relaţiile dintre state. Mai sunt prezentate imagini vechi din Bucureşti, primele tipografii şi prese tipografice ale emigranţilor bulgari, aducând spiritul acelei epoci.
Sunt foarte emoţionat, pentru că aceşti oameni care au pus bazele trezirii bulgare poposesc, din nou, pe aceste pământuri. Toţi aceşti revoluţionari bulgari au fost în exil, la Craiova şi au lucrat pentru eliberarea Bulgariei. Pentru mine, expoziţia constituie ceva foarte emoţionant. Aş vrea să spun că am organizat şi o expoziţie cu războiul dintre Rusia şi Turcia.
Ivo Hadjimişev, autorul expoziţiei
Ziare bulgăreşti, necenzurate pentru publicul românesc, în anii ’60-’70
Expoziţia “Născută liberă” a fost prezentată pentru prima dată cu ocazia celei de-a opta ediţii a Reuniunii mondiale a media bulgare şi Asociaţia presei bulgare la nivel mondial care s-a desfăşurat în Bucureşti, în anul 2012. Expoziţia a fost prezentată cu mare succes, de asemenea, în oraşele Ruse, Varna, Sliven, Veliko Târnovo, Plevna, Vidin.
Am venit aici cu o mare plăcere. Am creat expoziţia cu multă dragoste, pentru că suntem ziarişti şi am dori să vedem drumul ziaristicii noastre. Trebuie să mulţumim României, pentru că a avut un rol extrem de important în renaşterea şi reintegrarea Bulgariei. În anii ’60-’70, în Craiova, Bucureşti şi Galaţi au apărut mai mult de 38 de ziare bulgăreşti, fără cenzură, fără frică, care au pregătit poporul nostru pentru libertate. Aici au lucrat eroi naţionali, revoluţionari şi scriitori, nişte nume foarte mari din istoria noastră. România ocupă un loc extrem de special în renaşterea Bulgariei. Aici s-a născut jurnalistica bulgară. Expoziţia este nu numai o retrospecţie a istoriei noastre, dar şi o exprimare a mulţumirii pentru rolul poporului român, pentru eliberarea Bulgariei.
Maxim Mincev, director Agenţia de presă bulgară BTA
