Criza guvernamentală continuă! Executivul funcționează fără puteri depline de 110 zile, în urma demiterii Cabinetului Bolojan. În tot acest timp, președintele Nicușor Dan refuză numirea unui nou premier fără garantarea unei majorități clare.
Blocaj total: Criza guvernamentală fără sfârșit
România trece prin cea mai lungă perioadă de blocaj politic din ultimii ani, ajungând la 110 zile de când executivul a rămas fără puteri depline și la mai bine de două luni de când procesul de desemnare a unui nou prim-ministru este complet înghețat la Palatul Cotroceni.
Criza guvernamentală a izbucnit în data de 5 mai 2026, odată cu adoptarea moțiunii de cenzură inițiate de PSD. Social-democrații au rupt coaliția de guvernare din care făceau parte și au trecut moțiunea în Parlament cu sprijinul voturilor partidului AUR, debarcând Cabinetul Bolojan.
Criza guvernamentală: Eșecul tentativelor de formare a unui nou cabinet
Ulterior, încercările președintelui Nicușor Dan de a numi un premier agreat de PSD au eșuat. O primă tentativă a reprezentat-o nominalizarea lui Eugen Tomac, al cărui demers nu a reușit să adune o susținere parlamentară viabilă.
Instabilitatea s-a adâncit definitiv pe 22 iunie 2026, când și propunerea Cabinetului condus de Adrian Veștea a căzut la votul din plenul reunit. Veștea a fost nominalizat premier de Nicușor Dan peste capul PNL, ceea ce a provocat o criză între liberali și șeful statului. Guvernul Veștea a fost sprijinit de PSD.
Condițiile stricte impuse de Palatul Cotroceni
De la acel eșec au trecut 62 de zile, timp în care Palatul Cotroceni nu a mai avansat nicio nouă opțiune pentru Palatul Victoria. Șeful statului a transmis ferm partidelor că nu va mai desemna un candidat pentru funcția de premier până când partidele nu vor veni la consultări cu o majoritate clară, stabilă și asumată prin semnătură.
În absența unei coaliții funcționale capabile să garanteze votul de învestitură, președintele a refuzat categoric să propună o altă formulă guvernamentală, evitând consumarea automată a etapelor procedurale care ar duce la dizolvarea Parlamentului, scrie g4media.ro
Nicușor Dan are pe masă două propuneri formale: PSD l-a desemnat candidat de premier pe Sorin Grindeanu, în timp ce alianța ad-hoc PNL-USR-UDMR l-a propus pe Siegfried Mureșan. Pe de altă parte, partidul AUR a anunțat că nu va vota nici un guvern din care nu face parte și a cerut constant alegeri anticipate. Pozițiile partidelor nu s-au schimbat radical de la eșecul guvernului Veștea, cu excepția UDMR, care a dat semnale că ar putea vota un guvern PSD.
Sesiune parlamentară extraordinară pentru salvarea PNRR
Între timp, Parlamentul a fost convocat în sesiune extraordinară săptămâna viitoare, în perioada 24 – 26 august pentru proiecte din PNRR, inclusiv legea integrității.
„Legea hidrogenului (Jalonul 126) figurează explicit pe lista reformelor restante necesare pentru aprobarea Cererii de plată numărul 5 din PNRR, depusă recent de România, a cărei miză financiară este de 2,84 miliarde de euro. Vor mai fi şi alte proiecte importante şi urgente care vor fi dezbătute, pentru unele dintre acestea Senatul fiind camera decizională.
Agenda publică dictează ritmul parlamentar şi vom avea lucrări în plenul Senatului şi în comisii până vom finaliza ce ne-am propus. Concentrarea pe priorităţile reale ale României este o obligaţie nu o opţiune”, a precizat Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, pe pagina sa de Facebook.
Aceasta este ultima săptămână de vacanţă parlamentară, înaintea sesiunii ordinare care începe la 1 septembrie. Până la data de 31 august mai multe acte normative ar trebui să intre în vigoare fiind jaloane în Planul Naţional de redresare şi Rezilienţă.
