Ediția de la Târgu Jiu a proiectului „Brâncuși Nocturn”, desfășurată între 6 și 9 august, s-a încheiat după patru zile de film, performance, expoziție și dialog despre unul dintre cei mai importanți artiști români.
În Parcul Coloanei fără Sfârșit au fost prezentate filme și organizate discuții despre influența lui Constantin Brâncuși asupra artei moderne, relațiile sale artistice cu Auguste Rodin și Isamu Noguchi, piața internațională de artă, dar și diferențele dintre original, copie și fals.
Unul dintre subiectele centrale a fost momentul în care opera lui Brâncuși va intra în domeniul public, în 2028. Specialiștii au discutat despre implicațiile acestui moment, de la drepturile de autor și utilizarea imaginilor până la provocările generate de inteligența artificială.
„Dincolo de admirație, Brâncuși are nevoie de adevăr”
Viceprimarul municipiului Târgu Jiu, Adrian Tudor, a subliniat importanța unei abordări documentate a operei și personalității artistului.
„Dincolo de admirație, Brâncuși are nevoie de adevăr. Pentru Târgu Jiu, orașul care găzduiește Ansamblul Monumental înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO, a fi corecți cu Brâncuși înseamnă să trecem dincolo de miturile și formulele repetate în jurul său și să înțelegem mai bine omul, opera și contextul în care aceasta a fost creată.”
Potrivit acestuia, proiectul poate contribui la apropierea lui Brâncuși de comunitate, în special prin informații documentate și perspectivele specialiștilor.
„Brâncuși Nocturn deschide tocmai acest spațiu de dialog, în care informația documentată și perspectivele specialiștilor îl pot apropia pe Brâncuși de comunitate. De aceea, consider că este un eveniment necesar și util pentru Târgu Jiu și, mai ales, pentru generațiile tinere”, a transmis Adrian Tudor.
Ce se întâmplă cu opera lui Brâncuși după 2028
Una dintre dezbaterile organizate la Târgu Jiu, „Brâncuși: de la vama americană (1926) la domeniul public (2028)”, i-a avut ca invitați pe Paul Popovici, Daniel-Mihail Șandru și Cornel Mihalache.
Discuția a pornit de la procesul Brâncuși vs. United States, considerat relevant pentru modul în care arta modernă a fost definită din punct de vedere juridic.
Au fost abordate și teme precum statutul UNESCO al Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu, cazul „Cumințenia Pământului”, drepturile de autor, intrarea operei în domeniul public și utilizarea inteligenței artificiale.
Urmărește înregistrarea dezbaterii „Brâncuși: de la vama americană (1926) la domeniul public (2028)”
Relația dintre Brâncuși și Gorj, analizată la Târgu Jiu
O a doua dezbatere, intitulată „Brâncuși și Gorjul: întoarceri fără întoarcere”, l-a avut ca invitat pe jurnalistul și cercetătorul Radu A. Pircă.
Discuția s-a concentrat asupra relației documentate dintre artist, Hobița, Gorj și Târgu Jiu, asupra revenirilor sale din 1937–1938 și asupra modului în care imaginea publică a lui Brâncuși a fost construită de-a lungul timpului.
Un alt subiect a fost relația actuală dintre Ansamblul Monumental și comunitatea pentru care acesta a fost creat.
În deschiderea întâlnirii au fost prezentate și rezultatele unui sondaj INSCOP Research privind percepția românilor asupra lui Constantin Brâncuși.
Urmărește dezbaterea „Brâncuși și Gorjul: întoarceri fără întoarcere”
Peste jumătate dintre români nu au văzut opera lui Brâncuși pe viu
Datele cercetării INSCOP–Docuart arată un contrast între notorietatea artistului și accesul direct al publicului la operele sale.
41,9% dintre respondenți spun că nu au văzut niciodată o lucrare a lui Brâncuși în realitate, ci doar în cărți, albume, la televizor sau online. Alți 13,6% nu își amintesc să fi văzut o lucrare.
Astfel, peste jumătate dintre români declară că nu au avut contact direct cu o operă a artistului.
În schimb, 36,2% afirmă că au văzut o lucrare în România, într-un muzeu, expoziție sau la Târgu Jiu, iar 3,6% au văzut una într-un muzeu ori într-o expoziție din afara țării.
Cum este perceput Brâncuși de români
La întrebarea privind identitatea artistică a lui Brâncuși:
- 67,7% îl consideră „un artist român”;
- 22,6% îl consideră „un artist universal”;
- 1,4% îl consideră „un artist francez”.
Sondajul mai arată că 65,6% dintre respondenți consideră că statul român ar trebui să cumpere opere ale lui Brâncuși chiar și la prețuri de zeci de milioane de euro. 25,6% nu sunt de acord cu această idee.
Daniela Apostol, regizor de film documentar și director al festivalului Brâncuși Nocturn, consideră că rezultatele evidențiază distanța dintre atașamentul simbolic față de artist și accesul efectiv la opera acestuia.
„Datele din sondajul INSCOP conturează un peisaj în care atașamentul simbolic față de Brâncuși este puternic, dar accesul efectiv la operă rămâne limitat – un decalaj relevant tocmai pentru proiectele care își propun să reducă distanța dintre public și opera artistului.”
Rezultatele cercetării sunt disponibile pe Docuart.
„Cea mai bună formă de celebrare a lui Brâncuși este să îl cunoaștem”
Cosmin Nasui, curator, istoric și critic de artă, a evidențiat atât provocările juridice care apar odată cu intrarea operei în domeniul public, cât și necesitatea unei abordări documentate a biografiei artistului.
„În 2028, opera lui Brâncuși intră în domeniul public. Dezbaterile de la Târgu Jiu au arătat că acest moment vine cu provocări majore, juridice și instituționale: drepturile de autor, utilizarea imaginilor, relația dintre patrimoniu și inteligența artificială sunt probleme care trebuie să își găsească rezolvări concrete – iar cazul Brâncuși poate deveni un cadru esențial pentru felul în care este tratată arta în era digitală.”
Acesta a vorbit și despre diferența dintre artistul documentat și imaginea construită în jurul său.
„În paralel, discuția despre Brâncuși și Gorj a pus în lumină distanța dintre artistul documentat și miturile construite în jurul său, pornind de la biografia romanțată. Cea mai bună formă de celebrare a lui Brâncuși este să îl cunoaștem”, a transmis Cosmin Nasui.
Brâncuși Nocturn revine la București
După evenimentele de la CINETic–UNATC și Târgu Jiu, ediția a cincea a proiectului Brâncuși Nocturn se va încheia la București.
Programul este anunțat pentru perioada 26–29 august 2026, la Random Space, unde sunt pregătite proiecții, discuții și întâlniri destinate publicului larg, studenților și profesioniștilor din domeniul cultural.
Programul complet urmează să fie anunțat de organizatori.
Despre proiect
Brâncuși Nocturn face parte din programul Brâncuși150 și este organizat de Asociația Docuart, cu sprijinul Primăriei Municipiului Târgu Jiu și al Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”. Proiectul cultural este cofinanțat de Ministerul Culturii.
