Sondajele de opinie, explicate de un sociolog

În contextul apariției frecvente a sondajelor de opinie în spațiul public, sociologul Cătălin Lixandru, fost director al Grupului de Studii Sociale 2000 (GSS 2000), a acordat un amplu interviu News Edge în care își exprimă punctul de vedere asupra modului în care sunt realizate și interpretate cercetările sociologice din România.

Continut

Ce spune sociologul despre credibilitatea sondajelor
Cum pot influența metodologia rezultatele
Diferențele dintre institutele de sondare
Limitele sondajelor telefonice și online
Relația dintre finanțare și percepția publică
Inteligența artificială și viitorul cercetării sociologice
Trei lucruri pe care publicul ar trebui să le verifice

Interviul reprezintă opinia specialistului și abordează teme precum metodologia sondajelor, transparența institutelor de cercetare și modul în care publicul ar trebui să interpreteze rezultatele prezentate în mass-media.

Ce spune sociologul despre credibilitatea sondajelor

„Cred în sociologie, dar și în transparență”

Cătălin Lixandru afirmă că rămâne un susținător al cercetării sociologice realizate cu rigoare și bună-credință.

În opinia sa, sondajele reprezintă un instrument valoros pentru analiza societății atunci când respectă standardele metodologice și sunt prezentate transparent.

În același timp, sociologul consideră că nivelul de încredere al publicului în sondajele de opinie este în scădere și că ar fi utilă măsurarea periodică a percepției românilor asupra acestor cercetări.

Cum pot influența metodologia rezultatele

Rolul eșantionării și al ponderării

În interviu, Lixandru explică faptul că metodologia utilizată poate influența rezultatele fără ca datele să fie falsificate.

Acesta face referire la:

selecția respondenților;
alegerea zonelor de intervievare;
modul de ponderare statistică;
formularea întrebărilor;
interpretarea datelor.

Potrivit sociologului, aceste elemente pot modifica rezultatele finale și trebuie analizate cu atenție înainte ca un sondaj să fie interpretat.

Diferențele dintre institutele de sondare

De ce apar rezultate diferite

Intervievatul afirmă că diferențele dintre sondajele realizate în aceeași perioadă pot avea mai multe explicații metodologice.

Printre acestea se numără:

rata ridicată de refuz a respondenților;
metode diferite de colectare a datelor;
algoritmi diferiți de ponderare;
ceea ce literatura de specialitate numește „house effect”, adică particularitățile specifice fiecărui institut de cercetare.

Limitele sondajelor telefonice și online

Provocările cercetării moderne

Potrivit sociologului, sondajele realizate telefonic (CATI), online sau în sistem Omnibus prezintă vulnerabilități specifice.

Acesta apreciază că:

sondajele telefonice se confruntă cu o rată mare de refuz;
cercetările online pot reflecta mai ales comportamentul utilizatorilor activi pe internet;
sondajele Omnibus pot fi influențate de lungimea chestionarelor și de oboseala respondenților.

Relația dintre finanțare și percepția publică

Un alt subiect abordat în interviu îl reprezintă finanțarea cercetărilor sociologice.

Cătălin Lixandru consideră că publicarea unor sondaje comandate de actori politici sau economici ar trebui însoțită de informații clare privind beneficiarul studiului și metodologia utilizată.

În opinia sa, transparența este esențială pentru menținerea încrederii publicului.

Inteligența artificială și viitorul cercetării sociologice

Analiza datelor digitale

Intervievatul apreciază că inteligența artificială și analiza volumelor mari de date vor avea un rol tot mai important în cercetarea opiniei publice.

Totodată, acesta atrage atenția asupra provocărilor generate de utilizarea datelor digitale, a algoritmilor și a tehnologiilor precum deepfake-urile, considerând că acestea impun reguli și mecanisme suplimentare de transparență.