Miniştrii de interne din ţările UE au aprobat joi dimineaţa, la Bruxelles, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen cu frontierele terestre, începând de la 1 ianuarie 2025, susţin surse concordante de la Bruxelles, citate de Agerpres.
Preşedinţia ungară a Uniunii Europene a introdus pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 12 decembrie adoptarea deciziei de stabilire a datei pentru eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România şi între acestea.
Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi ai Guvernelor din statele membre ale Uniunii Europene (COREPER) a agreat, la 27 noiembrie 2024, aderarea României la Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025.
Controalele la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România au fost eliminate începând cu 31 martie 2024. Alte subiecte pe ordinea de zi a Consiliului JAI sunt: sistemele informatice pentru asigurarea respectării legii, azilul şi migraţia, securitatea internă, orientările strategice, combaterea abuzului sexual asupra copiilor etc, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
Ungaria a pus pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 12 decembrie 2024 aderarea completă la Schengen a României şi Bulgariei, după o întâlnire informală între miniştrii afacerilor interne din România, Bulgaria, Ungaria şi Austria, desfăşurată la Budapesta, în 22 noiembrie.
În data de 9 decembrie, ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a avut o discuţie, prin videoconferinţă, cu omologul ungar, Sandor Pinter, pentru pregătirea reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din data de 12 decembrie.
„Demnitarul român a prezentat, pe scurt, măsurile aflate în implementare la nivelul autorităţilor române, pentru pregătirea celei de-a doua etape – aderarea la spaţiul Schengen cu frontierele terestre”, conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne.
Potrivit MAI, în contextul deciziei autorităţilor ungare de a efectua, în perioada sărbătorilor de iarnă, verificări ţintite la frontiera comună, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene, cei doi miniştri au analizat aceste aspecte din perspectiva circulaţiei transfrontaliere a cetăţenilor români în perioada următoare. Cătălin Predoiu a apreciat, în cadrul discuţiei, susţinerea „constantă” şi „activă” a Preşedinţiei ungare a Consiliului pentru finalizarea dosarului Schengen.
România a intrat în Schengen terestru
Președintele Klaus Iohannis a spus într-o declarație televizată că este „o decizie așteptată prea mult timp de către noi toți”.
„Datorită eforturilor coordonate ale autorităților române și a demersurilor intense care s-au făcut la nivel politico-diplomatic – și vreau să evidențiez aici în special Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe, ne putem bucura, în sfârșit, de un drept binemeritat, dobândit în mod legitim de România”, a transmis șeful statului.
Și premierul Marcel Ciolacu a transmis un mesaj televizat în care a precizat că „este o victorie a dreptății și a demnității naționale și un semnal clar că nu vom accepta vreodată să fim cetățeni de mâna a doua în Europa”.
„Este, înainte de toate, un triumf al tuturor românilor, indiferent de opțiunea politică sau de situația socială. Este o victorie a muncii în echipă pentru binele țării. Pentru că la acest moment au contribuit lideri de opinie din țară și din străinătate, personalități publice și oameni obișnuiți, alături de miniștri, diplomați, europarlamentari și tehnicieni din zeci de instituții”, a adăugat șeful Executivului.
România a scăpat de granițele aeriene și maritime în martie
Austria a blocat aderarea României la Schengen încă din decembrie 2022, în Consiliul JAI de la Bruxelles, când a adus drept argument criza migranților. Abia din 31 martie 2024, România a intrat în Schengen cu acceptul Vienei, dar numai aerian și maritim, adică au fost eliminate controalele la frontierele aeriene și maritime.
