Construit în anii ’70, pe un sol mlăştinos, Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) din Craiova ar avea nevoie, pe lângă reabilitări, şi de consolidări. Construcţia nu ar face faţă cu brio unui cutremur cu magnitudinea de peste 8 grade pe scara Richter, cred angajaţii spitalului. Pentru reabilitarea şi consolidarea clădirii ar fi nevoie de circa 50 milioane euro, conform unui studiu făcut în acest sens, bani de care Consiliul Judeţean Dolj, instituţie în subordinea căreia se află spitalul, nu dispune.
Cu toate acestea, inspectorii pe situaţii de urgenţă ai SJU Craiova cred că dezastrul nu ar fi de proporţii, în cazul unui cutremur mare. Spitalul este construit în forma literei „y” având trei puncte pe care se sprijină greutatea, iar solul mlăştinos de sub construcţie ar putea atenua şocul. Clădirea are grinzi solide şi puţine materiale inflamabile, astfel încât nici izbucnirea vreunui incendiu nu ar pune foarte mari probleme.
„Cea mai mare problemă ar fi panica. Este inamicul numărul 1. Noi aici, dacă avem 10 oameni panicaţi, care ţipă şi aleargă pe hol, lumea se ia după ei. Tocmai de aceea personalul din toate secţiile a beneficiat de instructaje şi exerciţii pe linie de cutremur şi incendii. Nu doar consemnate în documente, ci s-au făcut efectiv exerciţii în teren. Avem şi plan de intervenţie, din acest punct de vedere sunt pregătiţi. Le-am dat exemplu Fabrica de Confecţii din Craiova, unde în ’77 au murit oameni care s-au îmbulzit pe scări. Cine a rămas în sălile mari, sălile cu maşini nu a murit”, a declarat ec.Valentin Ghiţă, inspector principal situaţii de urgenţă în cadrul SJU Craiova.
“Nu avem stocuri pentru un cutremur mare”
Dacă în cazul producerii unui seism ar urma o pană de curent, grupul electrogen al spitalului ar asigura energie electrică pentru secţiile şi sălile de maximă importanţă însă nu pentru mult timp. Grupul poate funcţiona într-un regim continuu în funcţie de consumatori. La o încărcare de 60%, de exemplu, poate funcţiona 8-10 ore.
Probleme ar fi şi cu stocurile de materiale sanitare. Acestea nu ar fi suficiente decât pentru câteva zile, spun sindicaliştii din spital.
“Nu avem stocuri pentru un cutremur mare, sau orice altă calamitate. Ce avem noi nu ştiu dacă ne-ar ajunge mai mult de 2-3 zile. Dacă ar fi un cutremur ca cel din ’77 sigur nu am face faţă. Sau cum a fost la Revoluţie. Îmi aduc aminte ce era în urgenţă şi scoteam gloanţele din ei şi pe hol. Personalul s-ar mobiliza, avem blocuri operatorii, avem tot ce trebuie, problema este că nu avem stocuri necesare, cantităţi suficiente pentru a fi pregătiţi să facem faţă unor situaţii de forţă majoră”, a afirmat Ion Cotojman, asistent-şef în cadrul SJU Craiova, liderul sindicatului „Hipocrat”.
Pacienţii nu sunt însă convinşi că personalul se va mobiliza.
„Eram la urgenţă şi le-am auzit vorbind pe fete, doctore, asistente ce erau. Erau şi ele speriate. Una dintre ele spunea că dacă ar fi vreun cutremur mare s-ar duce repede acasă să îşi salveze copiii şi bărbatul, ce treabă ar avea cu noi. Și o înţeleg şi eu aş face la fel. Cine ştie ce o fi. Sper să nu ne prindă pe aici, că nu mai scăpăm”, a spus Ioana Pică, pacientă a SJU Craiova.
O altă pacientă spune că nu se teme: „Nu cred că se prăbuşeşte ăsta că e făcut de Ceauşescu. Ce a făcut Ceauşescu nu cade. Ce fac ăştia acum se duce pe apa sâmbetei. Nu mai bagă fier, nu mai bagă materiale”. Femeia nu ştie însă ce ar avea de făcut în cazul producerii unui cutremur susţinând că ar fugi pe scări.
Florica Dumitru, din Balş, îi spune însă că ea se va adăposti sub o grindă sau o masă solidă dacă o va prinde cutremurul în spital.
„Dacă sunt acasă nu am treabă. Stau la casă, ies în curte. Nu ştiu ce or face cei de la bloc, care stau la etajul 10”, spune femeia.
Niciuna dintre femei nu are însă stocuri de medicamente şi materiale sanitare acasă, care ar putea fi necesare în cazul unei situaţii de urgenţă. Nu au nici rezerve de mâncare, dar nu se plâng.
„În beci avem varză la butoi şi vin în damigene. Mai tăiem o raţă, o găină, ne descurcăm”, spun ele.
Exerciţii de alarmare în caz de cutremur
Instituţiile responsabile de gestionarea unor situaţii de urgenţă generate de cutremur desfăşoară periodic exerciţii de alarmare pentru verificarea capacităţii de reacţie şi de intervenţie a structurilor pentru situaţii de urgenţă.
“La fiecare localitate când ne ducem în control desfăşurăm activităţi de evacuare la şcoli, în caz de cutremur, la toate instituţiile şi agenţii economici desfăşurăm exerciţii fie de incendiu, fie în caz de cutremur. Avem exerciţii de alarmare publică, alarmăm toată comuna şi vedem activitatea comitetului local şi a centrului operativ, sunt exerciţii care se fac o dată la trei ani, în fiecare localitate. Anul acesta am avut la Bârca, Bistrţ, Cerăt, Dobroteşti, Amărăştii de Jos, Desa şi a avut ca temă activitatea Comitetului Local, a Centrului Operativ, a serviciilor voluntare şi a forţelor de cooperare în cazul producerii unui cutremur pe teritoriul administrative al localităţii respective”, a declarat Sandu Adrian, şef serviciu educaţie preventivă a populaţiei, I.S.U Dolj.
De asemenea, I.S.U Dolj dă asigurări că, în cazul unui seism, structurile care fac parte din Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, dispun de efectivele necesare pentru asigurarea intervenţiei în zonele afectate. Astfel, I.S.U. dispune de autospeciale descarcerare grea, echipaje de prim ajutor, ambulanţe de victime multiple, autospeciale de intervenţie la accidente colective şi calamităţi. În cazul unui cutremur vor acţiona toate structurile care fac parte din Comitetul Judeţean pentre Situaţii de Urgenţă.
Proprietarul suportă riscul
În Craiova, există câteva clădiri cu risc seismic ridicat. Pe lângă acestea, o mare problemă o reprezintă şi blocurile din oraş, unele dintre ele fiind construite înainte de 1978. Autorităţile locale spun că, potrivit legii, expertizarea tehnică a imobilelor este de datoria proprietarilor. Pe de altă parte, se ia în calcul şi varianta ca aceştia să fie ajutaţi financiar şi de primărie, deşi ar trebui să suporte în întregime cheltuielile.
Astfel, la sfârşitul lunii septembrie, Primăria Craiova a transmis asociaţiilor de proprietari care au blocuri construite înainte de 1978 să transmită primăriei numele proprietarilor din aceste blocuri, pentru ca primăria să solicite acordul acestora pentru demararea expertizelor tehnice. Doar în urma acestora se poate stabili gradul de risc al clădirilor.
Cum ne comportam în caz de cutremur
Comportamentul fiecăruia dintre noi pe timpul producerii unui cutremur poate să însemne vieţi salvate sau poate să ducă la tragedii.
În acest context, la începutul anului 2015, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a lansat Campania Naţională de Informare şi Pregătire a Populaţiei „Nu tremur la cutremur”. A fost realizat un site de promovare a campaniei www.nutremurlacutremur.ro unde pot fi consultate şapte spoturi video animate precum şi materiale ce pot fi printate (flyere, afişe şi leaflet-uri) conţinând principalele reguli de comportare în cazul producerii unui cutremur atunci când ne aflăm acasă, la serviciu, la şcoală, într-un centru comercial sau pe stradă.
