Jocuri română ruletă online

  1. Bonusuri Cazino Fara Depunere 2026: Cel mai mic multiplicator este 2x, în timp ce cel mai mare este 10x.
  2. Betano Bonus Depunere - Pokerul Online, cazinourile online și casele de pariuri aveau voie să intre în stat și să-și înregistreze cazinourile în cadrul acestuia.
  3. Magnum Bonus Fara Depunere: Pe baza experiențelor generale ale jucătorului de cazinou mobil, Parimatch înregistrează 8..

Bonus fara depunere poker

Sloturi Novomatic Online
De exemplu, s-ar putea să jucați un joc cu 40 de linii de plată, cu opțiunea de a paria între un ban și un nichel pe fiecare linie.
Generator Numere Loto
Sugerăm clienților noștri cazinouri sigure și securizate.
Desigur, Grosvenor este un lanț de cazinouri, cu multe cazinouri situate în sus și în jos în țară, dar Grosvenor Cazinou Leicester Square este, fără îndoială, cel mai bun lor unitate de cazino.

Jocuri de cazinou fără depozit cel mai bun

Magnumbet Casino No Deposit Bonus
Ca Bingo Blast joacă doar pentru un full house, există doar un singur premiu pe fiecare joc.
Casombie Casino No Deposit Bonus
Sloturile Video au posibilități nesfârșite, cu opțiuni precum plata în ambele sensuri, Sticky wilds, cascading wilds, jocuri bonus și alte caracteristici ale sloturilor.
Royal Casino 50 Free Spins

Zilele Colindului în România: Tradiția care unește țara

Jurnalul Olteniei
Zilele colindului romanesc - sarbatoare oficiala
zilele colindului din romania

Încep Zilele colindului din România

S-a dat start la sărbătoare în toată țara – Zilele Colindului. Pe 6 decembrie, de Moș Nicolae, începe perioada oficială a sărbătorii colindului românesc.
Sărbătoarea, care se întinde până la 31 decembrie, a fost instituită prin lege în 2021 (n.r. Legea nr. 171 din 23 iunie 2021 pentru instituirea Zilelor colindului din România).


Ce prevede legea privind Zilele Colindului

Cum pot marca instituțiile această perioadă


”Perioada oficială a sărbătoririi colindului românesc poate fi
marcată de către autorităţile publice centrale şi locale, de către societatea civilă,
precum şi de către persoane fizice sau juridice, prin organizarea de evenimente
educative, de voluntariat, cu caracter social”, se menționează în lege.
În această perioadă autorităţile centrale şi locale pot acorda sprijin logistic, dar și fonduri din bugetele proprii pentru organizărea evenimentelor.
”Unitățile educaționale, unităţile de cult, centrele comunitare şi
instituțiile culturale sunt invitate să participe la acţiuni de promovare a practicării
colindatului, precum şi la identificarea şi crearea fondului de colinde noi şi vechi”, se mai arată în lege.

Inițiatorii legii și motivația lor

Legea a fost inițiată de 34 de senatori și deputați de la mai multe partide, aceștia considerând atunci că
”propunerea legislativă reprezintă un prim pas în creionarea strategiei de salvgardare a
colindelor pe teritoriul româniei şi în comunitățile de români de pretutindeni”, după cum se precizează în expunerea de motive publicată pe site-ul Camerei Deputaților.

În satele din Oltenia, cel mai răspândit colind este „Steaua”, care se cântă, în general, în grupuri de 4 oameni. Fiecare membru are un rol: unul ţine Steaua, altul este responsabil cu strânsul banilor, al nucilor şi al covrigilor, iar ceilalți doi ţin sacul şi un ciomag, pentru a se apăra de câini.

Colindul în patrimoniul cultural românesc

Recunoaștere UNESCO

În 2013, împreună cu Republica Moldova, România a obținut înscrierea colindatului de
ceată bărbătească în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al
Umanității, alăturându-se astfel Doinei şi ritualului Căluşarului, au menționat parlamentarii.

Originea colindului

Colindul (sau colinda) a apărut pe teritoriul nostru în perioada anterioară creştinismului,
ca un ritual sacru de chemare al soarelui. De-a lungul timpului, s-a integrat armonios în
practicile religioase actuale.

Rolul colindului în identitatea românească

Colindul păstrează tradiția şi identitatea regională și locală, fiind parte din categoria
„Texte rituale calendaristice” în Inventarul patrimoniului cultural imaterial.

Colindul, cea mai transmisă tradiție românească

Conform Barometrului de Consum Cultural din 2018, 59% dintre români au învățat colinde de la părinți sau bunici.
Studiul din 2017 arată că:

  • pentru 87% dintre respondenți colindul este tradiția numărul 1;
  • peste 80% transmit colindele generațiilor următoare;
  • 90% cred că tradițiile sunt importante, dar 74% consideră că nu sunt suficient apreciate.

Obiectivele inițiativei legislative

Inițiativa prevede conlucrarea societății pentru:

  • asigurarea practicării colindatului;
  • înregistrarea și arhivarea colindelor;
  • transmiterea lor către tineri;
  • publicarea și salvgardarea tradițiilor.

author avatar
Jurnalul Olteniei
Distribuie acest articol