Criza agricolă din Dolj atinge cote alarmante: peste 32.000 de hectare de culturi au fost raportate ca fiind calamitate din cauza secetei severe, potrivit Direcției Agricole Județene (DAJ) Dolj. Aproximativ 25.000 de hectare dintre acestea sunt culturi de primăvară, în special porumb și floarea-soarelui, notează Adevărul.ro.
Seceta a pârjolit câmpuri întregi din localitățile Drăgotești, Teslui, Amărăștii de Sus și de Jos, Dăbuleni, Segarcea, Podari, Valea Stanciului și altele, creând un tablou dezastruos pentru regiune Adevărul. Delegații DAJ Dolj au continuat vizitele în teren, surprinzând în imagini o realitate pe care fermierii „nu mai au cuvinte s-o exprime”.
La fel ca anul trecut, procedura impune notificări inițiate prin primării, centralizate și analizate de comisii județene. Însă, deși pagubele sunt evidente, nici fermierii, nici autoritățile nu știu dacă sprijinul de 1.000 lei/ha acordat pentru culturile calamitate 100% va fi reluat.
Producții dramatice: „Se recoltează, acolo unde mai e câte ceva de recoltat, câte 300-400-500 kg la hectar, comparativ cu producții așteptate de 1.700-2.200-2.300 kg/ha.”, explică directorul DAJ Dolj, Sorin Agapie, conform adevărul.ro.
Impactul economic și social este major. Mulți fermieri nu pot începe lucrările pentru următoarele culturi, iar costurile sunt foarte mari. Agapie descrie impactul în termeni duri: „Costurile sunt mari, preferă să le permită ciobanilor să bage turmele. Doar că nici animale nu mai sunt.”
Acest deficit afectează și crescătorii de animale, unde deciziile costisitoare privind continuarea activității în ferme devin inevitabile.
Cazul Amărăștii de Jos: o stare de disperare discretă.
„Cel mai greu este la Amărăștii de Jos. Când spun că sunt amărâți… Lângă colțul magazinului Profi sunt câteva bătrâne care vând tomate, dovlecei, usturoi românesc, ardei gras, ardei kapia și, paradoxal, toată lumea intră la supermarket și cumpără de acolo”, evocă Agapie.
Infrastructura de irigații, inoperabilă
În multe localități, sistemele de irigații sunt nefuncționale de ani de zile, notează sursa citată. Fermierii continuă să cultive pe soluri nisipoase – fără șanse reale de supraviețuire – sperând la o ploaie providențială.
Însă în zone precum Robănești, Drăgotești sau Filiași, adaptarea soiurilor și utilizarea irigațiilor au făcut diferența: culturile încă verzi permit recoltări promițătoare.
„Acolo unde există posibilitate de irigații, cultura de porumb e încă verde, la fel și floarea-soarelui, aproape dintr-un alt anotimp” – o realitate care contrastează dureros cu seceta generalizată.
