Jocuri de cele mai bune aparate de slot

  1. Jocuri Ca La Aparate Caramel Hot: Sa devenit unul dintre sloturile de top din gama lor, ajutat de faptul că îl puteți juca pe PC-uri desktop Apple și dispozitive Android la Partea de sus New Jersey Cazinou site-uri și de Top Pennsylvania Cazinou site-uri.
  2. Cazinouri România Online - La fel ca majoritatea articulațiilor de divertisment, cazinourile se umplu de diferite tipuri de oameni.
  3. Blackjack Casino 50 Free Spins: Obțineți toate cele mai recente sfaturi Ryanair Chase pentru 2026.

Cele mai bune blackjack electronic gratis fara depunere

Ruletă Joc Gratis
În prezent, titlurile care oferă Jackpoturi sunt destul de puține, iar sumele pe care le puteți câștiga sunt, de asemenea, destul de modeste.
Jocuri Ca La Aparate Peaky Blinders
Mi se pare acest lucru este util atunci când se calculează nivelul de pierdere și multiplicatorul va trebui să cel puțin rupe chiar și în timpul Flip monede.
Alăturați-vă rândurilor de redevențe în acest slot luxos de mare variație, blocat cu funcții bonus, cum ar fi a doua șansă re-rotiri, rotiri gratuite cu Sticky wilds și Sticky Multiplicator wilds, unde multiplicatorul poate crește până la 6x pentru câștiguri potențiale de 6,411 ori miza dvs.

Jocuri cele mai bune păcănele cu fructe gratis

Pragmatic Casino Rotiri Gratuite Fara Depunere
Pragmatic Play Casino a fost unul dintre topul absolut al lumii cazinourilor de câțiva ani.
Jocuri Gratuite 777
Plasați pariul și acceptați rezultatele.
Neterapay Casino 50 Free Spins

Românii fac confuzie între medicamente şi suplimente alimentare

Jurnalul Olteniei

Vânzările de medicamente eliberate fără prescripţie medicală (OTC – over the counter) şi suplimente alimentare au crescut foarte mult în ultimii ani, însă în rândul consumatorilor există o confuzie între cele două categorii de produse. În acest context, Consiliul Concurenţei face o serie de recomandări privind, printre altele, comercializarea online şi publicitatea pe reţelele de social-media, bazate şi pe observaţiile primite în cadrul procesului de consultare publică a studiului privind piaţa de medicamente fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare.

Astfel, autoritatea de concurenţă consideră necesară introducerea unor reglementări care să elimine confuziile în ceea ce priveşte utilizarea acestor produse, scrie Agerpres.

În condiţiile în care cumpărătorii de suplimente alimentare pot fi influenţaţi şi de comentariile publicate de alţi consumatori pe site-urile de comercializare, comentarii care pot fi incorecte şi pot induce în eroare, este necesară moderarea acestora.

Astfel, Consiliul Concurenţei recomandă comercianţilor online să asigure conformarea conţinutului publicat cu cerinţele legale şi afişarea comentariilor numai după evaluarea de către un moderator. În cazul în care comerciantul nu poate supraveghea şi controla conţinutul de pe propriul site, se recomandă să nu fie publicate mărturii personale.

Totodată, Consiliul Concurenţei consideră că aceste recomandări trebuie aplicate şi în cazul platformelor de social media. În acest caz, supravegherea şi controlul conţinutului este responsabilitatea proprietarului paginii de brand (care poate fi producătorul/importatorul produsului sau o companie care acţionează în calitate de agent), iar moderarea se poate realiza prin dezactivarea funcţiilor specifice, precum ştergerea sau dezactivarea comentariilor sau dezactivarea butonului pentru distribuirea conţinutului etc.

De asemenea, autoritatea de concurenţă consideră necesară definirea unor elemente de diferenţiere vizuală, precum simboluri sau pictograme, specifice suplimentelor alimentare, pentru a ajuta cumpărătorii să identifice mai uşor produsele. O astfel de măsură poate ajuta publicul larg să identifice cu mai multă uşurinţă tipul produsului şi facilitează, totodată, procesul de alegere a consumatorului.

O altă variantă de diferenţiere vizuală se referă la lizibilitatea menţiunii că produsul comercializat este un supliment alimentar.

Astfel, Consiliul Concurenţei propune elaborarea unor prevederi privind identificarea şi citirea cu uşurinţă a acestei menţiuni prin care să se definească cu exactitate locul în care ar trebui să figureze (de exemplu sub denumirea comercială a produsului); să se determine dimensiunea fontului, care poate fi raportată cel puţin la un anumit procent din înălţimea literei folosită pentru denumirea comercială a produsului (acest procent ar putea fi, de exemplu, de 50%); să se stabilească un set de caracteristici grafice care să diferenţieze această menţiune, de exemplu prin stilul caracterelor sau culoarea de fond.

În România, medicamentele fără prescripţie medicală se comercializează cu amănuntul prin farmacii şi drogherii, fizic sau online, atât prin intermediul site-ului propriu deţinut de farmacie/drogherie, cât şi prin intermediul unei platforme de intermediere.

În prezent, legislaţia de comercializare a OTC-urilor este ambiguă şi nu menţionează clar dacă comercializarea online se poate face prin site-ul propriu al farmaciei/drogheriei online sau prin intermediul platformelor de intermediere.

În acest context, Consiliul Concurenţei consideră că legislaţia în domeniul comerţului electronic cu medicamente OTC poate fi îmbunătăţită prin introducerea unor clarificări privind comercializarea atât prin intermediul propriului site, cât şi prin intermediul platformelor de intermediere de tip marketplace sau on demand delivery. Aceste clarificări ar permite farmaciei/drogheriei online să cunoască cu exactitate cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească în cazul comercializării online a medicamentelor, atât prin propria pagina de internet, cât şi prin intermediul platformelor.

De asemenea, Consiliul Concurenţei recomandă modificarea legislaţiei în vigoare, astfel încât să existe posibilitatea de a externaliza transportul OTC-urilor în baza unor contracte cu furnizorii de servicii de intermediere online în măsura în care aceştia efectuează direct, prin intermediul logisticii proprii, transportul acestora.

Şi legislaţia în domeniul suplimentelor alimentare este ambiguă şi incompletă, ceea ce generează probleme în ceea ce priveşte comercializarea şi publicitatea suplimentelor alimentare şi conduce la o interpretare neunitară a cadrului normativ.

La ora actuală legislaţia prevede că suplimentele alimentare ce au în compoziţie vitamine, minerale (singulare sau combinate) sau şi alte substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic se comercializează în baza certificatului de notificare emis de Ministerul Sănătăţii. Aceste prevederi, însă, nu se aplică suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale/aromatice. Acestea se comercializează în baza avizului emis de Institutul de Bioresurse Alimentare.

Autoritatea de concurenţă sprijină propunerea Institutului de Bioresurse Alimentare privind implementarea unui program de monitorizare a efectelor aferente suplimentelor alimentare. Această măsură poate contribui la creşterea gradului de protecţie a sănătăţii publice.

De asemenea, se recomandă crearea unei platforme unice dedicată suplimentelor alimentare pentru ca un consumator să poată identifica şi verifica cu mai multă uşurinţă şi rapiditate informaţiile privind comercializarea legală a unui anumit supliment alimentar pe piaţa din România.

Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul suplimentelor alimentare îmbunătăţirea cadrului legislativ privind modul de avizare a materialelor publicitare şi totodată, recomandă Ministerului Sănătăţii efectuarea unei analize privind durata şi frecvenţa optimă difuzării materialelor publicitare pentru medicamentele OTC şi suplimentele alimentare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.

În ceea ce priveşte publicitatea la medicamente fără prescripţie medicală prin intermediul reţelelor de socializare şi al aplicaţiilor mobile, la ora actuală, aceasta este interzisă de legislaţia în vigoare. Cu toate acestea, autorităţile din domeniul sănătăţii au apreciat că cerinţele impuse altor forme de publicitate, cum ar fi publicităţii realizate prin intermediul canalelor de televiziune sau prin internet, sunt apte să protejeze sănătatea publică.

În aceste condiţii, autoritatea de concurenţă consideră că aceleaşi condiţii/condiţii similare, completate cu cerinţe (ca de exemplu, limitarea utilizării funcţiilor interactive – butonul „like”/”dislike”, comentarii, distribuirea conţinutului) care să asigure caracterul static al conţinutului aprobat s-ar putea aplica şi în cazul reţelelor de socializare sau al aplicaţiilor mobile.

Prin urmare, Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul sănătăţii revizuirea legislaţiei privind publicitatea în sensul definirii reţelelor de socializare şi aplicaţiilor mobile şi stabilirii unor cerinţe specifice astfel încât să poată fi utilizate aceste canale de comunicare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.

În plus, autoritatea de concurenţă susţine modificarea legislaţiei prin introducerea unor prevederi privind posibilitatea (nu obligativitatea) de a expune medicamentele OTC în zona din afara tejghelei farmaciilor/drogheriilor, respectiv în rafturile şi vitrinele dedicate expunerii produselor.

Medicamentul reprezintă orice substanţă sau combinaţie de substanţe ce are proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor.

Suplimentele alimentare sunt produse al căror scop este de a completa regimul alimentar, dar care nu au proprietatea de tratare sau vindecare a unei boli.

Suplimentele alimentare reprezintă surse concentrate de vitamine, minerale sau alte substanţe cu efect nutritiv sau fiziologic, singure sau în combinaţie. 

author avatar
Jurnalul Olteniei
Distribuie acest articol