România a fost condamnată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru neprotejarea vieții private a unei femei care a fost hărțuită sexual de șeful său.
Este vorba despre hotărârea C. contra României din 30 august 2022, prin care România a fost condamnată de CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) pentru neprotejarea vieții private a unei românce.
În anul 2017, reclamanta era angajată la o firmă de curățenie. Fusese repartizată la Gara Timișoara Est. Femeia a acuzat că timp de doi ani șeful de gară a hărțuit-o sexual, că i-a propus să întrețină relații intime și a încercat să o dezbrace. Femeia spunea că bărbatul făceau astfel de gesturi numai când erau singuri și că, atunci când ea a refuzat, el a început să o șicaneze și a acuzat-o că nu își face bine treaba la serviciu.
„Deoarece ea a refuzat în mod constant [avansurile acestuia], C.P. a întreprins o serie de acțiuni destinate să-i creeze victimei disconfort la locul de muncă, terorizând-o. Acesta a încercat în mod repetat să o dezbrace [pe reclamantă] atunci când o găsea singură sau în locuri izolate; i-a descheiat nasturii la jachetă în mai multe ocazii și a rugat-o să stea liniștită deoarece el îi va face ceva «frumos». Acesta a fost foarte insistent și, cu timpul, a devenit tot mai agresiv… atunci când [reclamanta] i-a refuzat [avansurile] – și aceasta l-a refuzat mereu.
Pentru a nu-și periclita locul de muncă, [reclamanta] l-a evitat pe făptuitor, însă acesta din urmă o urmărea atunci când era singură sau în locuri în care putea săvârși faptele prejudiciabile. Acesta și-a schimbat de asemenea comportamentul atunci când reclamanta a opus rezistență, refuzând să îi ofere produsele de curățenie de care aceasta avea nevoie pentru munca sa și apoi acuzând-o că nu își îndeplinește corespunzător atribuțiile de serviciu.
Acesta a susținut, de asemenea, în mai multe ocazii, că o va «lua în șuturi» și a subliniat întotdeauna poziția sa de șef în comparație cu poziția acesteia de simplă femeie de serviciu, iar comportamentul său degradant și jignitor față de [reclamantă] era notoriu”, se arată în motivarea deciziei CEDO.
Femeia s-a plâns managerilor firmei, apoi a depus plângere la Parchet. Într-un final, ea a demisionat. Procurorii au audiat mai multe persoane care au declarat că nu au văzut personal că femeia era agresată, dar au susținut că ea le-a dat să asculte înregistrări unde apăreau propunerile șefului de gară.
În apărarea lui, șeful de gară a afirmat că femeia era cea care îl provoca și venea în biroul său îmbrăcată „sexi” și că a pipăit-o de câteva ori pe sâni „cu acordul ei.”
„Declarațiile acestuia referitoare la interacțiunile sale cu reclamanta au fost consemnate după cum urmează:… uneori, când [reclamanta] venea la mine în birou, o pipăiam, cu consimțământul ei, pe sâni, dar niciodată în zona genitală. De fiecare dată când am pipăit-o pe sâni, a consimțit și nu s-a opus; aceasta râdea și venea la lucru îmbrăcată «sexy», și anume fără sutien și ciorapi.
În ianuarie 2017 [reclamanta] mi-a spus că ne-a înregistrat atunci când «ne jucam», adică atunci când o pipăiam. Când am auzit acest lucru, am crezut că e o glumă, nu am luat-o în serios”, potrivit documentului CEDO.
Procurorul a închis cauza pe motiv că nu ar fi vorba de o faptă penală, scrie digi24.ro
Plângerea făcută la prim-procuror a fost respinsă, pe motiv că fapta nu a fost comisă cu vinovăție.
O altă plângere făcută la judecător a fost, de asemenea, respinsă pe motiv că C. nu s-a simțit stânjenită de discuțiile cu autorul, condiție impusă de textul de lege.
Judecătorii CEDO au stabilit că „autoritățile nu au făcut nicio încercare să-și raporteze constatările la dreptul intern, în ciuda faptului că respectul pentru demnitate este un element important în legislația statului pârât.”
În plus, „autoritățile nu au luat măsuri pentru a verifica dacă acțiunile bărbatului au avut consecințe psihologice asupra angajatei. Autoritățile ar fi putut dispune o evaluare psihologică a reclamantei în scopul obținerii unei analize de specialitate a reacțiilor acesteia după întâlnirile cu C.P. și pentru a stabili existența unor eventuale consecințe psihologice ale pretinsei hărțuiri”, potrivit deciziei CEDO.
CEDO a condamnat România pentru încălcarea art. 8 din CEDO, care protejează viața privată. Acest concept acoperă integritatea fizică, psihică și viața sexuală.
Reclamanta a solicitat 20.000 euro ca despăgubire pentru prejudiciul moral.
CEDO a decis ca statul român să îi plătească reclamantei suma de 7.500 de euro.
Foto: pixabay
