Prof. Claudiu Herțeliu, ASE, după analiza a circa 25 de milioane de nașteri pornind din 1905: Postul Paștelui mai degrabă contează, în vreme ce postul Crăciunului mai degrabă nu contează. Acesta a fost invitatul întâlnirii organizate de INS cu reprezentanții cultelor religioase, pe tema Recensământului.
”Ne-am pus întrebarea dacă se respectă regula conform căruia în posturile Paștelui și Craciunului este interzis sexul, pe lângă celelalte interdicții (alimentare, de cele mai multe ori). Am lucrat cam doi ani la acest articol care a apărut în Revista Human Reproduction, numărul unu în lume pe domeniul biologiei reproducerii. Răspunsul pe scurt este că postul Paștelui mai degrabă contează, în vreme ce postul Crăciunului mai degrabă nu contează. Sau cel puțin pe datele de după Primul Război Mondial”, a spus joi Claudiu Hețeliu.
Claudiu Herțeliu:
- Când am studiat literatura de specialitate, găsisem inițial faptul că și catolicii aveau până prin 1950 o asemenea interdicție, dar nu mi-am notat atunci această referință, iar ulterior n-am mai găsit-o. Orium, la catolici posturile sunt puțin mai „light” decât la ortodocși. Cum 87% dintre români sunt ortodocși, noi ne-am axat pe ortodocși.
- Răspunsul pe scurt este că postul Paștelui mai degrabă contează, în vreme ce postul Crăciunului mai degrabă nu contează. Sau cel puțin pe datele de după Primul Război Mondial. Practic, avem un număr mult mai mare de copii născuți în septembrie- e al doilea vârf din punct de vedere al numărului de nașteri față de copiii concepuți în lunile de vară.
- Am încercat să vedem și de ce postul Paștelui se respectă iar cel al Crăciunului nu. Avem câteva idei, chiar dacă unele pot fi interpretate că sunt speculative. Sărbătoarea Crăciunului este mai veselă, fiind vorba despre naștere, pe când la Paște e vorba despre moarte și apoi Înviere, că în timpul postului Crăciunului e mai frig afară, muncile gospodăriei s-au cam încheiat iar noaptea e mai lungă.
- Mai există și faptul că tradițional în mediul rural, nunțile se făceau în intervalul scurs de la momentul în care fierbea vinul, până înainte de postul Crăciunului. Iar tinerii proaspăt căsătoriți, dincolo de interdicția oficială a Postului, încercau să se bucure unul de altul.
- După articolul nostru s-au făcut replici ale lui în mai multe țări, cu alte cuvinte am fost deschizători de drumuri.
- Am avut informații despre aproape 25 de milioane de nașteri, cu datele corespunzătoare pentru fiecare zi a anului. Evident, data nașterii se știe pe baza propriei declarații sau CNP. Dar și aici pot exista ”incertitudini”.
- Adică nașterea poate fi înregistrată a doua zi după ce ea a avut loc, mai ales dacă nașterea propriu-zisă a avut loc în 31 decembrie. Chiar am alocat o parte din studiu acestui efect, ”efectul de 1 ianuarie”. Pe 1 ianuarie sunt născuți de două ori mai mulți copii decât pe 2 ianuarie și de 4 ori ori mai mulți copii decât în 31 decembrie. Asta pe datele valabile pentru secolul XX în România.
- Ne-am întrebat de ce și am aflat că se practică și în alte țări. În Japonia de exemplu, dacă sunt într-un an considerat cu ghinion, în acel an nașterile declarate sunt cu 30% mai puține iar unele nașteri începând din octombrie sunt declarate abia anul următor pentru a se evita anul ghinionist.
Autorii studiului sunt Claudiu Herțeliu, Bogdan Vasile Ileanu, Marcel Ausloos, Giulia Rotundo, profesorul Herțeliu fiind coordonatorul lucrării.
sursa: Hotnews.ro
