România a înregistrat în 2024 cel mai ridicat nivel al cheltuielilor pentru protecția socială din ultimul deceniu. Potrivit datelor semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică (INS), statul a cheltuit peste 325 de miliarde de lei, cu 23,2% mai mult decât în anul precedent.

Creșterea reflectă atât majorarea prestațiilor sociale acordate populației, cât și extinderea resurselor alocate sistemului de protecție socială. În paralel, și veniturile sistemului au înregistrat un avans similar, scrie businessedge.ro.

Cheltuielile sociale au ajuns la 18,5% din PIB

Datele INS arată că totalul cheltuielilor pentru protecția socială s-a ridicat la 325,2 miliarde de lei, echivalentul a 18,5% din Produsul Intern Brut (PIB).

Din această sumă, 321,7 miliarde de lei au reprezentat prestații sociale acordate populației, în creștere cu 23,8% față de anul 2023. Aceste prestații au reprezentat 18,3% din PIB.

În același timp, veniturile sistemului de protecție socială au însumat 323,6 miliarde de lei, cu 24,7% mai mult decât în anul precedent, reprezentând 18,4% din PIB.

Cel mai ridicat nivel al cheltuielilor sociale din ultimii zece ani

Evoluția statisticilor publicate de INS indică o creștere aproape continuă a veniturilor și cheltuielilor pentru protecția socială în perioada 2015–2024.

Anul 2024 a marcat însă cea mai accentuată majorare din ultimul deceniu, atât în valoare absolută, cât și ca pondere în economie. Cheltuielile sociale au ajuns la 18,5% din PIB, iar veniturile sistemului au urcat la 18,4% din PIB, cele mai ridicate niveluri din seria statistică analizată.

Pensiile și sănătatea au absorbit cea mai mare parte a fondurilor

Aproape jumătate din bani au fost alocați pentru bătrânețe

Cea mai mare parte a cheltuielilor de protecție socială a fost destinată persoanelor aflate la limita de vârstă.

În 2024, prestațiile pentru bătrânețe au reprezentat 47,7% din totalul cheltuielilor sociale, menținând această categorie drept principalul beneficiar al sistemului.

Pe locul al doilea s-au situat cheltuielile pentru boală și îngrijirea sănătății, care au reprezentat 26% din total.

Creștere pentru sprijinul acordat familiilor și persoanelor cu dizabilități

Beneficiile destinate familiilor și copiilor au reprezentat 11,3% din totalul prestațiilor sociale.

În același timp, cheltuielile pentru persoanele cu dizabilități au ajuns la 8,5%, cel mai ridicat nivel înregistrat în întreaga perioadă analizată de Institutul Național de Statistică.

La polul opus s-au aflat programele dedicate șomajului și locuirii, fiecare având o pondere de doar 0,2% din totalul cheltuielilor de protecție socială.

Structura cheltuielilor sociale s-a modificat în ultimul deceniu

Comparativ cu anul 2015, INS evidențiază schimbări importante în modul în care sunt distribuite resursele sistemului de protecție socială.

Ponderea prestațiilor destinate persoanelor vârstnice s-a redus treptat. Dacă în urmă cu zece ani acestea reprezentau peste jumătate din totalul cheltuielilor sociale, în 2024 au coborât la 47,7%.

În schimb, fondurile alocate persoanelor cu dizabilități au crescut semnificativ în ultimii ani și au atins cel mai ridicat nivel din seria statistică.

De asemenea, cheltuielile pentru familii și copii au rămas peste nivelul înregistrat în 2015, chiar dacă în 2024 au consemnat o ușoară diminuare comparativ cu anii precedenți.

Creșterea cheltuielilor sociale pune presiune pe buget

Majorarea cheltuielilor pentru protecția socială reflectă importanța tot mai mare a acestor programe în economia României și în sprijinirea categoriilor vulnerabile.

Totodată, evoluția generează o presiune suplimentară asupra finanțelor publice, într-o perioadă în care autoritățile urmăresc reducerea deficitului bugetar și stabilizarea bugetului de stat.

Datele prezentate de Institutul Național de Statistică sunt semidefinitive, iar varianta definitivă privind veniturile și cheltuielile de protecție socială aferente anului 2024 va fi publicată în noiembrie 2026.