Un muzeu dedicat borangicului, în Stoenești
Un proiect menit să păstreze viu unul dintre meșteșugurile tradiționale ale Olteniei de sub Munte prinde contur în comuna Stoenești. Un muzeu al borangicului urmează să fie realizat chiar în curtea atelierului familiei meșterului popular Cristina Niculescu.
Inițiativa vine într-un moment în care sericicultura românească este pe cale de dispariție, iar tot mai puțini oameni mai practică această îndeletnicire.
În gospodăria familiei Niculescu, procesul de obținere a mătăsii naturale se desfășoară după metode tradiționale. Viermii de mătase sunt crescuți și hrăniți cu frunze de dud din livada proprie, apoi coconii sunt prelucrați pentru obținerea firului de borangic. Firul este tors și țesut manual la războaie de lemn, iar rezultatul se regăsește în piese tradiționale.
„Este frumos”
Cristina Niculescu a inițiat această mică afacere de familie în urmă cu peste două decenii, cu dorința de a duce mai departe îndeletnicirea părinților.
„Nici nu știu dacă să mai spun că e greu, că poate pare că mă plâng… Nu este greu. Ne place, că dacă ar fi fost suficient de greu, renunțam până acum. Este frumos.”
Meșterul popular spune, pentru Agerpres, că satisfacția vine și din reacția celor care descoperă meșteșugul și își amintesc de tradițiile din propriile familii.
„Aceste sentimente și felicitări pe care le primim ne încălzesc, ne alină greutatea efortului”, a precizat Cristina Niculescu.
Singurul atelier cunoscut unde se produce borangic în gospodărie
În prezent, atelierul familiei Niculescu este prezentat drept singurul loc știut din țară unde se mai țese borangic obținut din viermi de mătase crescuți în gospodărie.
Sericicultura se confruntă însă cu dificultăți importante, printre care costurile ridicate și reducerea plantărilor de dud. Situația este cu atât mai importantă cu cât, în anii ’80, România se număra printre primele țări din lume în acest domeniu.
„Nu aș putea să spun de ce oamenii nu mai cresc viermi de mătase. Adevărul este că nu este ușor și câștigul nu vine imediat.”
Familia și-a creat propria livadă de duzi
Pentru a reduce costurile și a putea controla întregul proces, familia Niculescu și-a înființat propria livadă de duzi în apropierea gospodăriei.
Totuși, producția rămâne limitată de lipsa oamenilor care să învețe și să practice această meserie.
„Producem mătase numai pentru atelier. Nu știm dacă în cazul în care cineva ar fi interesat să cumpere mătase noi am reuși să producem, din lipsă de personal.”
Muzeul ar putea fi deschis în această toamnă
Ideea muzeului este mai veche, iar proiectul a fost susținut de inițiatorii Geoparcului aspirant UNESCO „Oltenia de sub Munte”.
Conceptul arhitectural este unul aparte: clădirea muzeului ar urma să aibă forma unui cocon de vierme de mătase. În prezent sunt avute în vedere obținerea avizelor și autorizațiilor, iar lucrările ar putea începe în această toamnă.
Florin Stoican, coordonatorul proiectului geoparcului aspirant UNESCO „Oltenia de sub Munte”, a explicat ce ar urma să descopere vizitatorii:
„Pai în primul rând vor putea afla din interior povestea borangicului, de la livadă până la ie, toate dedesubturile acestei meserii și cu lucruri legate de comunitate, biodiversitatea.”
Muzeul își propune astfel să prezinte nu doar tehnicile tradiționale de producere a mătăsii, ci și legătura dintre patrimoniul cultural și cel natural al zonei.
De la firul de borangic la ia tradițională
Ca o avanpremieră a viitorului muzeu, atelierul Cristinei Niculescu a găzduit recent o clacă. Vizitatorii au putut vedea etapele prin care trece firul de borangic până când este transformat în ii, marame, ștergare, perdele și alte țesături tradiționale.
Printre cei prezenți s-a aflat și jurnalistul britanic Charlie Ottley, care a descris atelierul drept o „mică fabrică de mătase”.
Acesta a remarcat caracterul special al locului și faptul că meșteșugul este încă practicat în comunitatea din Oltenia de sub Munte.
O tradiție care poate deveni atracție turistică
Prin viitorul muzeu, familia Niculescu și partenerii proiectului urmăresc să transforme povestea borangicului într-o experiență accesibilă vizitatorilor.
De la livada de duzi și creșterea viermilor de mătase până la obținerea firului și țeserea pânzei, întregul proces tradițional va putea fi descoperit într-un singur loc.
Inițiativa completează oferta turistică a zonei Olteniei de sub Munte și pune în valoare un meșteșug transmis de generații, aflat astăzi într-un moment delicat.
