Istoria locală a județului Olt ascunde episoade fascinante despre personaje cu o influență uriașă în secolul 19. Informațiile provin din „Monografia comunei Brebeni Comuna Brebeni, jud Olt, vatră de străveche locuire”, scrisă de profesorul Radian Vasile. Această lucrare aduce la lumină detalii uitate despre familiile boierești care au dominat viața economică și spirituală a zonei. În centrul acestei cercetări se află o figură enigmatică.
Numele său apare sub mai multe forme în documentele vremii. Identitatea sa reală a provocat numeroase dezbateri printre pasionații de trecut. Documentele vremii menționează un apropiat al boierului grec Răducanu Simonide. Acest personaj este cunoscut inițial sub numele de Alessandri Hagi Georgi.
Numele este menționat pentru prima dată în luna octombrie 1845 în pisania bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului din localitatea Brebeni. Din însemnările vremii aflăm că Răducanu Simonide a ridicat lăcașul de cult exact în anul 1845 la îndemnul și stăruința acestui creștin. Despre viața lui Alessandri Hagi Georgi există foarte puține date clare. Istoricii au descoperit însă legături surprinzătoare cu alte monumente din zonă.
Două nume, un singur om influent
Acest boier misterios apare reprezentat în inscripțiile și picturile aflate la biserica din Coteana. Acest lăcaș de cult a fost zidit în anul 1868. Picturile murale redau portretele ctitorilor. Acolo apar Alessandri Hagi Georgi, soția sa Elena și mama ctitorului pe nume Despina.
Chipul ctitorului din Coteana pare prea tânăr pentru a aparține aceleiași persoane menționate în Brebeni în anul 1845. Portretul arată un om în puterea vârstei la aproximativ 40 de ani alături de tânăra sa soție.
Autorul monografiei consideră că este vorba despre Alexandru Brebeneanu cunoscut și sub numele de Alexe de la Brebini sau Alexe Nicolau. Acest Alexe Nicolau a venit pe lume în anul 1830 și a fost adus pe teritoriul românesc de boierul Răducanu Simonide. Legătura dintre familia Simonide și Alexe Nicolau este una foarte strânsă.
Mărturiile preoţilor despre moştenirea familiei
O dovadă importantă despre averea și clădirile lăsate în urmă vine din anul 1921. Preotul Florea Rădulescu a răspuns la un chestionar trimis de Comisia Monumentelor. Acest document descrie starea construcțiilor vechi.
„Ce lucruri istorice sunt prin prejur, palate domnești, conace boierești, case vechi țărănești, lângă clădirea bisericii se află o casă mare ruinată, un grajd și un han, refăcute de Alexe Nicolau, frate vitreg cu Răducan Simonide”, a declarat preotul Florea Rădulescu.
În același document istoric clericul oferă detalii suplimentare despre funcția acestor clădiri.
„În aceste case se află un depozit de armăsari, fără nici o împrejmuire, casele sunt făcute din temelie de Simonide bătrânul”, a declarat preotul Florea Rădulescu.
Acest conac monumental din Brebeni a suferit numeroase transformări. În anul 1915 Administrația Casei Școalelor a organizat o licitație publică. Miza a fost uriașă.
„Vânzarea fostului conac al moșiei, proprietatea fundațiunii Răducanu Simonide, situat în comuna Brebeni, județul Olt”, a transmis Administrația Casei Școalelor.
Domeniul cuprindea un corp principal de clădire format din parter și etaj cu 10 camere și o pivniță mare. Exista de asemenea o casă de administrație cu 6 camere și un grajd din cărămidă cu o capacitate de 20 de cai. Curtea avea o suprafață de 3 hectare și 655 de metri pătrați. Prin legea exproprierii din anul 1912 conacul a ajuns în administrarea statului.
Ctitoria bisericii din Coteana
Boierul a investit masiv în viața spirituală a comunității. Ridicarea bisericii din Coteana reprezintă un moment crucial. Documentul original al bisericii explică efortul financiar depus.
„Această Sfântă Biserică ridicată din base în dilele suiri pe tron a Domnitorului românilor Carolu 1 de Hohențolernu în anulu 1866 și cu binecuventarea Prea Sfințitului Episcopu de Argeșu Ghenadie, a fost terminatu în anulu 1868”, se arată în pisania lăcașului de cult.
Textul pisaniei continuă cu menționarea donatorului principal.
„Sfânta Biserică a fost făcutu cu cheltuiala domnilor Alesandri Hagi Georgi din Brebini, a preoților și a tuturoru locuitoriloru comunei Coteana care împinși de amorulu pentru dumnedeire și de unulu delu creștinesc a făcutu sacrificie spre lunga aducere aminte”, a spune clerul local în pisania bisericii din Coteana.
Aceste eforturi arată influența majoră a lui Alexe Nicolau. El a reușit să mobilizeze întreaga comunitate pentru o cauză nobilă. Relația sa cu localnicii a fost una bazată pe respect și sprijin reciproc.
Averea uriașă a permis acestui lider local să aibă o amprentă durabilă asupra arhitecturii religioase din județul Olt. Monumentul său funerar din marmură ridicat în anul 1867 este o operă de artă sculptată de meșteri greci veniți tocmai din insula Tinos. Pe o latură a monumentului sunt trecuți copiii familiei.
„Demetre și Alessandri, copiii tăi multu iubiți”, arată textul inscripționat pe monumentul funerar din Brebeni.
Testamentul impresionant şi moştenirea lăsată soţiei
Finalul vieții boierului a fost marcat de dorința de a proteja întreaga familie și averea acumulată. Testamentul său scris pe 29 noiembrie 1895 oferă o imagine clară asupra bogăției sale. Documentul detaliază proprietățile și banii depuși în bănci.
„Am hotărât cu libera și nestrămutata mea voință ca să regulez, cum are să se urmeze cu averea mea după încetarea mea din viață, institui ca moștenitoare și legatară universală pe iubita mea soție Elena cu care am trăit în căsnicie aproape 30 de ani”, spune boierul Alexe Nicolau în testamentul său.
El a deținut mașini agricole moderne pentru acea vreme.
„Averea mea mișcătoare se compune din bani, pe care îi am în deposit la casa Frații Ionescu, mașinile de treerat cu vaporul și vânturătorele ce se află în păstrarea domnului Tache Popescu la moșia Brebeni”, mai arăta Alexe Nicolau.
Pe lângă utilajele agricole averea includea domenii vaste și proprietăți urbane de mare valoare. Hotelul Regal din Slatina se afla printre bunurile sale de preț. Istoricul George Poboran a amintit de această clădire importantă.
„Se află Hotel Regal, proprietar lăsat prin testament toată averea nevestei și moștenitorilor lui”, reţine istoricul George Poboran în lucrarea sa despre Slatina.
Boierul a lăsat indicații clare pentru venitul moșiilor sale.
„Mai institui ca legată universală pe prea iubita mea soție Elena, asupra întregului venit atât al moșiei mele Crăciunei de Jos și Zănoaga cu tote trupurile lor, ce o am în județul Oltu, cât și asupra venitului hotelului regal din Slatina pe tot timpul vieței sale”, transmite Alexe Nicolau în actul său de ultimă voință.
Boierul a avut dorințe stricte legate de locul său de odihnă veșnică. El a cerut să fie înmormântat alături de osemintele mamei sale pe care dorea să le mute.
„Las ca la încetarea mea din viață să fiu slujit la Biserica catedrală din Slatina și să fiu înmormântat cu toată pompa cuvenită mie la moșia mea Radomirești, unde mi se va face un frumos monument din marmoră și lângă sicriul meu se va aședa și osele mamei mele care este înmormântată la biserica din satul Brebeni și să mi se facă sorocele conform datoriilor creștinești, până la 7 ani”, a transmis el.
Legătura dintre două comunităţi
Viața acestui latifundiar demonstrează puterea economică a zonei în acele timpuri. Proprietățile din Coteana și Brebeni arată o expansiune continuă a afacerilor sale. Soția sa Elena a moștenit tot imperiul agricol și imobiliar. Faptul că Alexandru Brebeneanu și Alessandri Hagi Georgi sunt de fapt aceeași persoană rezolvă o confuzie istorică majoră.
Prezența meșterilor pietrari greci în inima Olteniei demonstrează deschiderea culturală și comercială a acestor familii de vază. Moșia Radomirești a devenit astfel un loc de pelerinaj pentru memoria acestui om de afaceri.
Clădirile impunătoare din Slatina precum Hotelul Regal au contribuit enorm la dezvoltarea urbană a orașului de pe malul râului Olt. Toate aceste mărturii scrise în piatră și pe hârtie confirmă rolul central pe care Alexe Nicolau a reușit să îl joace în modernizarea acestor localități.
Documentele vremii păstrează vie amintirea unor donații generoase și a unei viziuni economice mult înaintea timpului său.
