Continuând tradiţia ultimilor ani, câteva sute de pelerini din Oltenia au fost prezenţi marţi, 8 septembrie, de praznicul Naşterea Maicii Domnului, la sărbătoarea hramului Mănăstirii Maglavit din judeţul Dolj. Pe locul unde odinioară Dumnezeu s-a arătat ciobanului Petrache Lupu, cler şi credincioşi au înălţat rugăciuni şi au participat la Sfânta Liturghie săvârşită în altarul de vară din curtea sfântului aşezământ monahal de către un impresionant sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, în frunte cu Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei. Au slujit alături de Mitropolitul Olteniei: Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei şi Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, iar răspunsurile la strană au fost date de către membrii Grupului psaltic „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” al Catedralei mitropolitane din Craiova.
În cuvântul de învăţătură rostit la finalul Sfintei Liturghii, IPS Părinte Mitropolit Irineu a vorbit despre importanţa praznicului Naşterea Maicii Domnului şi rolul Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu în iconomia mântuirii neamului omenesc. „Mare bucurie este pentru noi Naşterea Maicii Domnului! Pentru că Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu este cu adevărat liantul, legătura dintre cer şi pământ, dintre Dumnezeu şi om. Ea s-a învrednicit a fi Casă a lui Dumnezeu, a dat trup din trupul său Fiului lui Dumnezeu, care S-a făcut om pentru a ne elibera din domnia păcatului şi a morţii. Cum am putea numi astfel această zi, decât ziua bucuriei? În această zi Dumnezeu şi-a întors faţa spre creaţia Sa, a arătat milostivirea Sa asupra întregii creaţii”, a subliniat IPS Irineu.
Istoricul Mănăstirii Maglavit
Existenţa Mânăstirii Maglavit este legată de numele lui Petrache Lupu, un locuitor al Magalvitului, care, în perioada interbelică a avut mai multe teofanii în locurile unde se află mănăstirea, în timp ce se afla cu oile la păscut. Piatra de temelie a sfântului locaş a fost pusă la 14 septembrie 1935 de către Episcopul Râmnicului, Vartolomeu Stănescu. Lucrările de construire au fost suspendate din cauza războiului şi oprite definitiv în timpul regimului comunist. Abia după 1989 acestea au fost reluate cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Mitropolit Nestor Vornicescu al Olteniei,, în prezent lucrându-se la finalizarea picturii interioare, realizată în tehnica frescă.
