Taxa timbrului de mediu, prin prisma hotărârilor judecătoreşti
În ceea ce priveşte sistemul de taxare impus proprietarilor de autovehicule din România, acesta, în fiecare modalitate a sa, a fost pus sub semnul întrebării de către Comisia Europeană. În prezent, o nouă situaţie, aceea a sistemului de taxare a timbrului de mediu prevăzut de OUG nr. 9/2013, pune încă o dată în discuţie reglementarea oferită de statul român.
Astfel, potrivit Deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din 9 iunie 2016, cu referire la prevederile OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, Curtea nu se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe autovehicule care se aplică autovehiculelor rulate importate cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru şi autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri în acelaşi stat a dreptului de proprietate asupra acestora din urmă şi, în acelaşi timp, se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită, dar nu a fost restituită o taxă în vigoare, anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii.
În aceste condiţii, sistemul de taxare al timbrului de mediu în România este în continuare aplicabil, existând o reglementare în vigoare în acest sens, reglementare ce însă, prin prisma hotărârilor judecătoreşti româneşti, ce se raportează la dispoziţiile Decizie CJUE, apare ca fiind discriminatorie.
Ce pot face proprietarii de autovehicule
Având în vedere dispoziţiile Curţii, chiar Tribunalul Dolj, prin hotărârea din data de 29 iunie 2016, pronunţată în cadrul dosarului nr. 7201/63/2015, a înţeles să admită acţiunea introdusă în contradictoriu cu Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (SPCRPCIV) şi să dispună obligarea pârâtei la înmatricularea autovehicului în cauză fără plata timbrului de mediu. Hotărârea însă nu este definitivă la momentul de faţă, urmând ca magistraţii Curţii de Apel Craiova să soluţioneze în mod definitiv cauza în ipoteza promovării căii de atac a recursului de către pârât.
Prin urmare, reacţiile la cele dispuse de către CJUE prin Decizia din data de 9 iunie 2016 nu au întârziat să apară, instaţele de judecată româneşti luând act de cele stabilite de Curte.
Trebuie reţinut totuşi faptul că la momentul de faţă, prevederile OUG nr. 9/2013 sunt încă în vigoare, hotărârile judecătoreşti pronunţate fiind raportate la cazuri individuale şi nu pot conduce în mod automat la o modificare legislativă în materie.
Chiar şi în acest context, proprietarii de autovehicule pot promova acţiuni în instanţă pentru obligarea la înmatriculare fără plata timbrului de mediu. Astfel, creându-se o practică judiciară în detrimentul reglementărilor discriminatorii prevăzute de OUG nr.9/2013, într-o scurtă perioadă de timp aceasta va putea constitui fundamentul legal necesar pentru a înlătura o astfel de taxare nefondată.
Se impun modificări legislative
În schimb, lipsite de reacţie nu au fost nici organele statului, care au demarat deja procedurile în vederea elaborării unei noi variante de taxă de timbre.
Aceasta însă nu poate reprezenta decât o altă eventuală modificare a legislaţiei în vigoare, care, aşa cum a obişnuit şi în anii anteriori, să nu ofere în mod definitiv o soluţie adecvată recomandărilor Curţii.
av. Lucian Săuleanu
Decanul Baroului Dolj
