CCR a admis, miercuri, sesizările preşedintelui Klaus Iohannis, ale PNL-USR şi ale ÎCCJ cu privire la neconstituţionalitatea unor aspecte cuprinse în Legea privind declasificarea unor documente, respectiv declasificarea hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor cu SRI.
Astfel, după decizia de miercuri a judecătorilor Curţii Constituţionale, proiectul privind declasificarea hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor, iniţiat de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia CCR, notează Mediafax.
Pe 7 decembrie, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu Legea care prevede declasificarea hotărârii CSAT, care a stat la baza protocoalelor cu SRI, iniţiată de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu.
De asemenea, pe 20 noiembrie, CCR a fost sesizată, cu două obiecţii de neconstituţionalitate, de către PNL-USR şi de către ÎCCJ, asupra Legii privind declasificarea unor documente, respectiv a hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor SRI cu instituţii din sistemul judiciar.
Proiectul de lege privind declasificarea unor documente, adoptat de Parlament, prevede posibilitatea persoanelor care se consideră vătămate de efectele produse de documentele încheiate în baza Hotărârii CSAT 17/2005 să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.
De asemenea, actul normativ prevede că de la data intrării în vigoare a legii, toate aceste documente „sunt declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură”, şi „încetează efectele juridice ale documentelor” amintite. În plus, toate informaţiile cuprinse în aceste documente dobândesc, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, caracter de informaţii de interes public.
