Guvernul a transmis duminică o serie de precizări cu privire la decizia de majorare a impozitelor și taxelor pe proprietate — clădiri, terenuri și autovehicule.
Unul dintre motivele principale invocate este gradul redus de încasare și faptul că impozitele nu au fost actualizate cu rata inflației, generând „pierderi importante” pentru autoritățile locale, scrie digi24.ro
Guvernul Bolojan: Banii rămân la primării
Executivul menționează că aplicarea acestor măsuri va conduce la o creştere estimată a veniturilor cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026.
„Trebuie subliniat faptul că banii colectaţi din impozitele şi taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creştere ca urmare a deficitului bugetar”, se afirmă în comunicatul oficial.
Inechități și standarde europene
Conform Executivului, reforma era inevitabilă din cauza discrepanțelor mari față de restul Uniunii Europene: „România era printre ţările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăţilor din ţările europene. Doar 0,55% din PIB, faţă de 1,85% media UE. Existau disproporţii majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ţinea cont de valoarea de piaţă a clădirii în cazul persoanelor fizice.”
Mai mult, peste o treime din impozite rămâneau neîncasate, ceea ce a pus presiune pe bugetul național. „Nu mai puteam continua în felul acesta”, susține Guvernul.
Impactul asupra PNRR și fondurilor europene
Reforma a fost asumată de România încă din 2021-2022 prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Lipsa unei decizii clare a pus în pericol atragerea fondurilor europene, în special cererile de plată 4 și 5, evaluate la o sumă cuprinsă între 300 și 500 milioane de euro.
Intrarea în vigoare a fost întârziată de contestațiile la Curtea Constituțională și de atacurile opoziției, fapt ce a comprimat calendarul de implementare la finalul anului 2025.
Guvernul Bolojan: Probleme de implementare și soluții pentru Ghișeul.ro
Calendarul scurt a generat dificultăți tehnice pentru primării și contribuabili.
„Acest calendar comprimat a redus semnificativ timpul de pregătire la nivelul autorităţilor publice locale şi a generat sincope în implementare (probleme la platforma ghişeul.ro, erori de calcul a deciziilor de impunere, diferenţe de aplicare între UAT-uri). În prezent, autorităţile statului lucrează pentru remedierea acestor disfuncţionalităţi”, subliniază instituția.
Estimări financiare pentru anul 2026
Creșterea de 3,7 miliarde lei (aproximativ 30% față de 2025) este defalcată astfel:
- Clădiri: +1,42 mld lei
- Terenuri: +1,09 mld lei
- Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei
Citește și: Traian Băsescu, avertisment pentru Nicușor Dan: E o capcană
