Ziua lui Dragobete, zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii are origini străvechi. Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. Urmând firul anumitor legende populare, se pare că Dragobete (numit şi “Cap de primăvară”, “Năvalnicul” sau “Logodnicul Păsărilor”) nu era nimeni altul decât fiul babei Dochia, un flăcău extrem de chipeş şi iubăreţ, care seducea femeile ce îi ieşeau în cale. Dragobete a rămas însă până în ziua de astăzi ca simbolul suprem al dragostei autohtone.
Denumirea de Dragobete provine de la cuvintele slave vechi „dragu-”, adică drag și „bîti”, adică a fi (a fi drag). Dragobetele este coniderat patronul dragostei, al bunei dispoziții, deschizător al primăverii și fiu al Babei Dochia. Se spune că fetele și femeile care nu au fost sărutate în ziua de Dragobete vor fi singure tot anul.
Potrivit tradiției, ca fiu al babei Dochia, Dragobete îi îndemna pe cei din jurul lui să se iubească și să își împărtășească sentimentele, de aceea a devenit un simbol al iubirii.
Tot tradiția spune că, dimineața zilei de 24 februarie fetele se îmbracă frumos și pornesc să culeagă primele flori ale primăverii, pe care să le pună ulterior la icoane, scrie stirileprotv.ro Se spune că acest gest le va păstra mereu tinere și va înlătura invidia și gândurile rele îndreptate asupra lor.
În același timp, băieții adună ghiocei. Tradiția populară spunea că numărul de ghiocei aduși acasă va coincide cu numărul de pui de cloșcă pe care tinerii îl vor avea în ogradă în timpul anului. Expresia „Dragobetele sărută fetele” vine din tradiția potrivit căreia, după ce adunau flori, tinerii fugăreau fetele de care le era drag, vrând să le ofere florile, dar și un sărut.
Dacă cineva este, în ziua de 24 februarie, alături de persoana pe care o iubește va fi împreună cu ea tot anul. Dacă o fată este singură și visează la cineva anume, dacă îi va vorbi în ziua de Dragobete, atunci și el va începe să-i împărtășească sentimentele, spun superstițiile din popor.
O altă superstiție spune că, cine vede pupăza în ziua de Dragobete va avea noroc tot anul, iar dacă vede o pereche de păsări, va avea parte de iubire întreg anul.
În trecut, fetele luau ultima zăpadă pe care o găseau afară pe 24 februarie, o topeau și o foloseau pentru a se spăla pe cap, crezând că astfel vor atrage admiratorii cu părul și tenul lor.
Pentru că sărbătoarea este şi una a renaşterii naturii, nu se sacrifică şi nu se cumpără animale în ziua de Dragobete. În general, sărbătoarea era considerată una de bun augur pentru treburile mărunte din casă, dar nu şi pentru treburile mari, așa că oamenii evitau să muncească prin ogradă sau la câmp de teamă că „vor ciricăi toată viața”.
Pentru a nu-ţi atrage furia lui Dragobete, nu ai voie să cârpeşti, coşi, speli sau să calci nimic de ziua lui. Singurul lucru pe îți dă voie să îl faci este curăţenia în casă, primenind căminul pentru ca anul ce vine să fie cu spor, belşug şi dragoste pentru toţi cei ce locuiesc în casă.
Se spune că nu este bine ca în ziua de 24 februarie o fată să nu întâlnească pe cineva de gen opus și invers, crezându-se că acest lucru înseamnă că persoana respectivă nu va avea parte de iubire tot anul.
Alte superstiții spun că cei care formează un cuplu trebuie să se sărute pe 24 februarie, pentru a nu „se pierde iubirea”. De asemenea, tradiția spune că lacrimile vărsate în ziua de Dragobete aduc necazuri, așa că oamenii trebuie să încerce să găsească motive de bucurie în această zi.
