Fostul preşedinte Ion Iliescu nu s-a prezentat vineri la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde este programat primul termen în cameră preliminară în dosarul „Revoluţiei”, în care este acuzat de infracţiuni contra umanităţii.
Avocatul lui Iliescu, Adrian Georgescu, a explicat că acesta nu este obligat să vină în instanţă în această fază a procesului, scrie Agerpres.
El a menţionat că a depus la dosar mai multe excepţii, prin care solicită restituirea dosarului la Parchet, pentru refacerea urmăririi penale.
La acest prim termen al procesului, un judecător de cameră preliminară va analiza cererile şi excepţiile ridicate de inculpaţi, dar şi de către părţile civile şi Asociaţia 21 Decembrie 1989.
Potrivit site-ului Instanţei supreme, pentru ziua de vineri este anunţat un program special, având în vedere că la acest termen al procesului au fost emise citaţii pentru aproximativ 5.000 de persoane.
Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi general (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi în acest dosar de săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii.
Potrivit procurorilor militari, gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989.
Astfel, întreaga forţă militară a României – MApN, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice -, începând cu data de 22 decembrie 1989, s-ar fi pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.
„Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al Apărării) şi Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român”, afirmă procurorii.
Potrivit anchetei, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989, ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea CFSN), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai acestui for.
Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei „psihoze generalizate a terorismului” ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.
Ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.
