Oltenia se află în pericol de deșertificare, mai exact 6% din suprafața județului Dolj. „Sahara României” se întinde deja pe cel puțin 100.000 de hectare. Schimbarea climei înrăutățește situația, iar zonele aride vor fi și mai aride, potrivit Digi24.
Sunt zone în Oltenia în care localnicii și autoritățile au căutat soluții împotriva acestei probleme, dar acestea nu au dat rezultate. Un exemplu este localitatea Dobroești unde au fost plantate perdele forestiere de protecție, dar acestea nu s-au adaptat solului nisipos, iar pomii nu au putut crește suficient pentru a proteja cele zone. Între timp, terenurile aride s-au extins, notează sursa citată.
Potrivit unui raport din 2020, Greenpeace avertiza că dispariția pădurilor și a perdelelor forestiere din zonele de câmpie amenință siguranța națională. Potrivit organizației, în următorii 30 de ani, peste 40% din teritoriul României va deveni o stepă aridă. Modelările climatologilor indică, într-un scenariu moderat, că peste 11 milioane de români vor fi afectați de creșterea temperaturilor, reducerea drastică a rezervelor de apă și deșertificare. Seceta va deveni noul normal.
Între timp, cercetătorii de la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni caută soluții pentru ca fermierii să poată folosi aceste terenuri și să aibă rezultate, una dintre variante fiind cultura de fructe exotice.
Expertul climatolog Roxana Bojariu a declarat, potrivit Digi24 că se ajunge în astfel de situații atunci când e vorba de o fluctuație a precipitațiilor, așa cum s-a întâmplat în acest an, în care ploile care vin sezonier au debutat mai târziu, intervalul ploios ajunge să fie mult mai scurt, iar seceta se prelungește. În astfel de perioade, gestionarea resurselor de apă e mult mai dificilă, problema existând la nivelul întregii planete.
„Sunt zone unde factorul climatic e important, dar nu este singurul. Felul în care gestionăm local resursele e foarte important, poate amplifica problemele schimbărilor climatice, ale încălzirii globale sau să le limiteze. Ultimul raport al studiului privind schimbarea climei evidențiază că în România vom avea zone aride care vor deveni și mai aride, iar cele care au deja precipitații vor cunoaște și mai multe precipitații.
În sudul Olteniei este o tendință naturală de ariditate. Dacă am desecat Lunca, care acționa ca un tampon și menținea umiditatea când nu aveam ploi, am înrăutățit tendința naturală spre aridizare. Schimbarea climei vine cu o presiune în plus asupra acelor terenuri nisipoase și înrăutățește și ea situația. Dar dacă am reface perdelele de arbori și am găsi soluții în care să avem zone umede tampon, am putea restabili un ciclu local al apei care să echilibreze situații legate de tendința de aridizare”, a explicat expertul.
În luna august, Grupul interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC) a publicat cel mai amplu raport din istorie referitor la schimbările climatice, catalogat drept „Cod roșu pentru umanitate”. Potrivit experţilor ONU în domeniul climei, ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la „evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.
„În raportul privind criză climatică, România este într-o zona de graniță, Europa e împărțită în 5 regiuni, și a ajuns într-o zonă în care partea de sud face parte din bazinul Mării Mediterane extins, iar partea de nord dincolo de Carpații Meridionali e considerată că fiind parte a Europei de Vest și Centrală. Pentru regiunea la nord de Carpați avem atât perioade cu secetă mai intense, dar și perioade cu precipitații mai intense.
Partea de sud o să intre în schimb într-o regiune în care vor avea mai puține precipitații în special în timpul verii și atunci vom avea și secetă, și deșertificare. Peste ambele regiuni vom avea valuri de căldură și temperaturi ridicate”, a explicat imediat după publicarea acestui raport Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteo.
