„Tindem mereu să ne comparăm cu ceilalți pentru că nu ne cunoaștem, avem stima de sine foarte scăzută”
Rețelele sociale sunt un instrument valoros al erei digitale, însă utilizarea excesivă și necontrolată poate avea consecințe asupra sănătății mintale și comportamentale, mai ales în rândul tinerilor. Psihologul Mihail Jianu, invitat la podcastul Jurnalul Olteniei, a subliniat că aceste platforme ne stimulează dopamina și serotonina, generând o nevoie constantă de validare socială și o tendință de comparație cu ceilalți.
Această dependență afectează negativ concentrarea, atenția și stima de sine, creând adesea frici și nesiguranțe în viața cotidiană. Tinerii ajung să creadă că nu sunt suficient de buni sau că nu vor reuși să atingă succesul, deoarece se raportează la o realitate filtrată și idealizată a celor din jur.
„Rețelele sociale sunt foarte binevenite, dar ca în orice altă poveste a vieții avem nevoie de reguli și de limite. Dopamina si serotonina sunt crescute dacă continuăm într-un mod agresiv să stăm pe rețelele sociale. Ne căutăm validare prin rețelele sociale. Vrem să fim buni, frumoși. Principalele efecte ale rețelelor sociale sunt faptul că scade atenția, concentrarea, dependența crează frici. Această frică se exprimă în toate componentele vieții. Ne zicem că nu suntem buni, nu vom ajunge nimic în viață. Tindem mereu să ne comparăm cu ceilalți pentru că nu ne cunoaștem, avem stima de sine foarte scăzută”, spune psihologul Mihail Jianu.
Simptomele dependenței de rețele sociale includ lipsa de comunicare cu familia și prietenii, insomnia, pierderea apetitului, hiperexcitabilitatea și nevoia de a consuma cafea sau alte stimulente pentru a rămâne activi online. De asemenea, cei afectați întâmpină dificultăți în luarea deciziilor și devin mai puțin independenți.
„Primele simptome că o persoană devine dependentă de rețelele sociale sunt lipsa de comunicare cu oamenii din jur, insomnia, dereglările, cum ar fi lipsa poftei de mâncare, hiperexcitabiliatea, consumul de cafea, ciocolată și alte substanțe care ne ajută să stăm trezi, lipsa de a lua hotărâri bune, de a fi independent”, mai menționează acesta.
Părinții joacă un rol crucial în gestionarea utilizării rețelelor sociale de către copii. Implicarea activă în viața copilului și crearea de amintiri împreună sunt mult mai valoroase decât oferirea unor recompense materiale. În plus, este esențial ca părinții să încurajeze experiențele din viața reală, chiar și pe cele mai puțin plăcute, pentru ca tinerii să învețe să gestioneze dificultățile.
„Părinții îi pot controla în mod facil pe copii fiind prezenți în mod activ în viața lor. Una este să petreci jumătate de oră cu copilul și apoi să-i dai niște bani și alta e să creezi amintiri cu copilul. Să faci parte real din viața copilului, zi de zi”, sfătuiește el.
Rețelele sociale pot avea un impact pozitiv, dar utilizarea lor ar trebui să înceapă de la o vârstă mai mare, însoțită de o educație adecvată. Deficitul de educație financiară, sexuală și socială contribuie la dificultățile cu care se confruntă tinerii.
„Rețelele sociale pot avea și un impact pozitiv, dar de la o vârstă mai înaintată. De la 12, 13 ani, în niciun caz. Trebuie și o educație socială. Avem un deficit major pe educație, atât financiară, sexuală, pe educație în general. Părintele se focusează doar pe acea educație slabă, din punctul meu de vedere, și îi zice pune mâna și invață ca să ajungi om mare. Cei mari consideră că dacă copilul are note bune la școală a rezolvat orice problemă. Greșit. Copilul are și o viață reală în care trebuie să știe să rezolve probleme. Mulți părinți nu-și cunosc copiii. Trebuie să lași copilul să mai treacă prin experiențe și mai puțin plăcute. Părinții ajung deseori la o iubire toxică pentru copii, iar pentru mine este un indicator că relația de cuplu dintre părinți nu funcționează. Mama, de obicei, își varsă toată iubirea pe copil și uită că mai are un soț, iar copilul, la rândul lui, va avea relații defectuoase. Dacă copilul este băiat, el se va transforma într-un bărbat fără personalitate, fără identitate”, potrivit psihologului.
