Raportul ministrului Justiţiei privind activitatea managerială a procurorului general nu respectă dispoziţiile legale în vigoare, standardele internaţionale şi naţionale în materia activităţii Ministerului Public şi contravine direcţiei jurisprudenţiale conturate atât de organismele internaţionale, cât şi de Curtea Constituţională a României, a transmis CSM.
Secţia precizează că decizia 45/2018 a Curţii Constituţionale, în analiza constituţionalităţii articolului I punctul 112 cu referire la articolul 62 indice 1 din legea pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004, privind limitarea imposibilităţii judecătorului şi procurorului la funcţiile de demnitate publică, realizează o expunere exhaustivă a ceea presupune limitarea activităţii procurorului cu orice altă putere publică, instituirea şi menţinerea unui statut neutru şi imparţial al persoanelor care desfăşoară activitatea în cadrul Ministerului Public, potrivit Agerpres.
Secţia pentru procurori consideră că legiuitorul constituant a ales să stabilească, în cuprinsul articolului 132 din Constituţie, exercitarea activităţii de către procurori sub autoritatea ministrului Justiţiei şi nu sub controlul acestuia, singura formă de control admisibilă fiind cea a controlului ierarhic.
Potrivit CSM, pentru aceste motive, dispoziţiile articolului 69 alineatul 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară stabilesc că ministrul Justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul Justiţiei.
