Dolj, în top 3 național la extinderea canalizării la sate

Județul Dolj, pe podium la extinderea canalizării în mediul rural

Județul Dolj se află pe locul al treilea în România în clasamentul creșterii rețelei publice de canalizare din mediul rural, după Botoșani și Buzău. În 2025, rețeaua a ajuns la 643,5 kilometri, față de 448,7 kilometri în anul precedent, ceea ce înseamnă o creștere de 43,4%.

Datele provin dintr-o analiză realizată de retailerul românesc Neakaisa.ro, pe baza informațiilor extrase din baza de date Tempo Online a Institutului Național de Statistică (INS), analiză preluată de aimup.agency.

Cei 194,8 kilometri adăugați într-un singur an reprezintă al treilea cel mai mare spor din țară, după cele înregistrate în județele Galați și Timiș. Ritmul de creștere din Dolj este de peste patru ori mai mare decât mediana națională, de 9,9%, și depășește considerabil media țării, de 11,8%.

Zece comune în plus cu rețea de canalizare

Numărul comunelor doljene în care statistica indică existența unei rețele de canalizare a crescut de la 21, în 2024, la 31, în 2025. Cele zece comune adăugate reprezintă cel mai mare număr înregistrat într-un județ în intervalul analizat.

Printre cele mai mari extinderi se numără cele din:

• Moțăței: plus 33 de kilometri;
• Desa: plus 20 de kilometri;
• Drănic: plus 18 kilometri.

Aceste trei comune apar pentru prima dată în statistica citată cu rețea de canalizare. Datele descriu evoluția lungimii rețelelor publice și nu arată automat câte gospodării sunt efectiv racordate la acestea.

Rețeaua de apă din Dolj a crescut cu 92,1 kilometri

Extinderea infrastructurii nu s-a limitat la canalizare. În mediul rural, rețeaua publică de apă potabilă din Dolj a ajuns la 1.814,5 kilometri în 2025, față de 1.722,4 kilometri în 2024.

Creșterea de 92,1 kilometri înseamnă un avans de 5,3%, al șaselea ritm de dezvoltare din țară, potrivit analizei.

În total, 71 de comune doljene au rețea de apă, în timp ce 31 figurează cu rețea de canalizare. Astfel, 40 de comune au apă la rețea, dar nu și canalizare, ceea ce arată că dezvoltarea celor două tipuri de infrastructură nu ține întotdeauna pasul.

La fiecare 100 de kilometri de rețea de apă din mediul rural doljean revin 35,5 kilometri de canalizare. Indicatorul este apropiat de cel național, de 37,1 kilometri.

Cum stau județele vecine Doljului

În clasamentul creșterii rețelei rurale de canalizare, județele din apropierea Doljului au înregistrat evoluții diferite.

Oltul ocupă locul al nouălea, cu o creștere de 13,4%, iar Vâlcea se află pe locul 14, cu un avans de 12%. Gorjul este pe locul 20, cu 10,4%, în timp ce Mehedințiul se situează pe locul 38, cu o creștere de numai 0,1%.

La nivelul întregii țări, rețeaua publică de canalizare din mediul rural a crescut în 2025 cu 2.599 de kilometri, adică 11,8%. Potrivit analizei, acesta este cel mai mare adaos anual din seria INS, începută în 1990. Rețeaua rurală de apă a crescut în același an cu 1.670 de kilometri, echivalentul unui avans de 2,6%.

Accesul la utilități schimbă condițiile de locuire

Extinderea rețelelor publice de apă și canalizare poate influența confortul locuințelor și posibilitățile de amenajare sau renovare. Laura Sardescu, CEO și cofondatoare Neakaisa.ro, subliniază legătura dintre infrastructură și viața de zi cu zi.

„Extinderea rețelelor de apă și canalizare nu este doar o statistică de infrastructură. Accesul la utilități schimbă inclusiv felul în care poate fi gândită sau renovată o baie. Vedem frecvent că oamenii aleg obiectele sanitare, bateriile sau sistemele de duș pornind de la spațiul disponibil, dar și de la infrastructura pe care o au efectiv la dispoziție. Pentru o gospodărie, accesul la apă curentă și canalizare funcțională face o diferență importantă în ceea ce privește confortul de zi cu zi și, în același timp, deschide noi oportunități privind amenajarea băii”, a declarat aceasta.

Compania pune la dispoziție și un ghid gratuit pentru renovarea băii, cu recomandări privind măsurătorile, ordinea lucrărilor și alegerea obiectelor sanitare.

Baia și toaleta în interiorul locuinței, tot mai frecvente la sat

Datele INS citate în analiză arată că, în 2025, 75,5% dintre gospodăriile din mediul rural aveau baie cu cadă sau duș în interiorul locuinței. Procentul a crescut de la 71,6% în 2024 și de la 20,4% în 2007.

În același timp, 75% dintre gospodăriile rurale aveau toaleta în interiorul casei, față de 71,1% în 2024 și 16,5% în 2007.

La oraș, situația este diferită: 97,6% dintre gospodării aveau baie în interiorul locuinței în 2025, iar 97,7% aveau toaletă în casă.

Deși diferența dintre mediul urban și cel rural s-a redus în timp, datele arată că accesul la facilitățile de bază rămâne inegal. Totodată, existența unei rețele publice într-o localitate nu înseamnă neapărat că fiecare gospodărie este conectată la aceasta.

Cele mai multe locuințe noi au baie

Dintre cele 59.062 de locuințe finalizate în România în 2025, potrivit datelor menționate în analiză, 58.959 aveau baie. Dintre locuințele terminate, 27.371 au fost construite în mediul rural.

România încă are de recuperat la canalizare

În ciuda extinderilor recente, România continuă să aibă un decalaj important față de alte state europene în ceea ce privește accesul la canalizare și epurarea apelor uzate.

Potrivit datelor Eurostat citate în analiză, în 2024, 60,8% din populația României era racordată la un sistem de canalizare, ceea ce plasa țara pe penultimul loc între statele Uniunii Europene pentru care existau date raportate. Totodată, 55,5% din populație beneficia de epurarea apelor uzate cel puțin la nivel secundar, față de media europeană de 81,1%.

Analiza menționează și o posibilă sursă de finanțare pentru proiectele viitoare: în mai 2026, fondurile prevăzute pentru programul Casa Verde Fotovoltaice au fost redirecționate către proiecte de apă și canalizare. Evoluția efectivă a investițiilor va depinde însă de programele aprobate și de proiectele implementate.

Pentru județul Dolj, creșterea din 2025 reprezintă un pas important, însă diferența dintre numărul comunelor cu apă și cel al comunelor cu canalizare arată că extinderea infrastructurii trebuie să continue.

Jurnalul Olteniei

See Full Bio