Un sistem de stocare a energiei electrice de 950 MW ar putea fi construit la Ișalnița. El ar înlocui proiectul unei centrale electrice pe gaz, cu ciclu combinat. Proiectul centralei s-a blocat după eșecul licitațiilor.
Puterea de 950 MW ar însemna peste 80% din tot ce este în funcțiune în România în acest moment. Subiectul se discută între specialiștii de la București și cei de la Bruxelles. Ei analizează dacă investiția se încadrează în criteriile pentru finanțare din Fondul pentru Modernizare.
Mediafax a discutat cu secretarul general al Ministerului Energiei, Sorin Elisei. A cerut informații și de la un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Ce a răspuns Comisia Europeană
Comisia Europeană a răspuns oficial, joi, la solicitarea Mediafax. Subiectul a fost o eventuală decizie privind conversia proiectului. Conversia ar însemna trecerea de la centrala pe gaz la stocare.
O formă finală a proiectului nu a fost încă transmisă.
„La data de 15 octombrie 2026, nici Banca Europeană de Investiții (BEI), nici Comisia Europeană nu primiseră vreo notificare oficială cu privire la această investiție”, a comunicat succint un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Calendarul și pașii ministerului
Pașii făcuți de Ministerul Energiei
Stadiul demersului a fost detaliat joi de Sorin Elisei. Secretarul general al Ministerului Energiei a vorbit cu reporterul Mediafax. Potrivit estimărilor oficiale, sistemul de stocare ar urma să fie pus în funcțiune peste 3 ani. Termenul este octombrie 2029.
Elisei a explicat cum a apărut ideea bateriilor. Societatea de proiect a anunțat ministerul despre eșecul licitației. Apoi au urmat discuții între minister și societate.
„Având în vedere informarea societății de proiect cu privire la eșecul licitației a existat o discuție între minister și societate și, să zic așa, o solicitare din partea ministerului ca societatea de proiect să analizeze alternative de investiții, alternative care ar fi trebuit în mod necesar să se încadreze în cerințele Fondului de modernizare. Pentru că sursa de finanțare pentru o astfel de investiție alternativă ar fi fost posibilă doar din Fondul de modernizare. Și ținând cont de analiza lor și această analiză de cerințe, conform Fondului de modernizare, au venit cu ideea amplasării unei instalații de stocare”, a explicat Sorin Elisei, secretarul general al Ministerului Energiei.
Planul de restructurare modificat, în a treia versiune
Potrivit oficialului, investiția a fost inclusă în planul de restructurare modificat. Planul a ajuns la Comisie în iulie, în a doua versiune. Investiția apare și în modelul financiar al planului.
„Practic, în acest moment o să avem o a treia reiterație a planului, pe care sper să o transmitem în curând, suntem în curs de consultare cu colegele de la Consiliul Concurenței pe a treia iterație, întrucât Comisia a avut după a doua iterație o serie de observații suplimentare și cred că cu această a treia iterație care pleacă în câteva zile către DG Competition (Direcția Generală Concurență a Comisiei Europene – n.r.), după ce adresăm și eventualele observații de la Consiliul Concurenței, ar trebui să avem, cel puțin din punctul nostru de vedere, al ministerului, o formă finală a planului de restructurare modificat pe care să luăm avizul”, a detaliat Sorin Elisei, secretarul general al Ministerului Energiei.
Centrala pe gaz nu a fost retrasă formal
Reconfigurarea proiectului a fost comunicată. Ea a fost inclusă și în modelarea financiară, a explicat oficialul. Retragerea centralei în ciclu combinat de pe lista proiectelor aprobate prin Fondul pentru Modernizare nu s-a făcut însă formal.
Elisei a descris succesiunea pașilor.
„Care sunt pașii, de fapt? Eu notific planul – planul într-adevăr nu este încă aprobat de DG Competition, care aprobă planul, aprobă, practic, ajutorul de stat, apoi, după ce am ajutorul de stat aprobat, pot să-l depun oficial spre finanțare la Fondul de modernizare. Și atunci, la momentul la care voi avea aprobat ajutorul de stat, voi face simultan și aceste operațiuni de notificare către Fondul de modernizare, ca să fie aliniate”, a explicat Sorin Elisei, secretarul general al Ministerului Energiei.
Estimările pentru aprobare
Oficialul a vorbit despre calendarul aprobărilor.
„Noi sperăm până în decembrie (să fie aprobat de DG Competion – n.r.), următoarea sesiune a comitetului de investiții a Fondului de modernizare, dacă nu mă înșel, este februarie sau martie 2027”, a estimat Sorin Elisei, secretarul general al Ministerului Energiei.
Termenul oficial pentru punerea în funcțiune rămâne octombrie 2029. El este valabil dacă toate etapele sunt depășite cu succes.
Capacitățile de stocare din România
Ce înseamnă 950 MW de stocare
Sistemul de la Ișalnița ar urma să aibă o putere instalată de aproximativ 950 MW. Capacitatea de stocare ar fi de 950 MWh, potrivit studiilor.
Capacitățile de stocare sunt, în esență, baterii. Ele se încarcă atunci când consumul este mic. Energia vine din producție proprie, din surse regenerabile, sau direct din sistem. Bateriile se descarcă în sistem atunci când este nevoie de un reglaj secundar al Sistemului Energetic Național.
Datele Transelectrica au fost consultate de reporterul Mediafax. Ele arată că instalațiile de stocare din România au ajuns la 1.162 MW putere instalată. Capacitatea de stocare este de 2.312 MWh, la 1 octombrie.
55 de grupuri de stocare în funcțiune
Puterea instalată din prezent este aproximativ 80% din puterea centralei nucleare de la Cernavodă, de 1.400 MW. Centrala este în prezent închisă, din cauza debitelor scăzute ale Dunării.
Datele de pe site-ul Transelectrica arată că funcționează 55 de grupuri de stocare. Unele sunt de sine stătătoare, de tip stand alone. Ele se încarcă din sistem în momentele propice. Altele fac parte din centrale mixte, care stochează ceea ce produc.
Istoricul proiectului de la Ișalnița
De la centrala de 850 MW la proiectul de stocare
Ideea stocării a apărut după eșecul licitațiilor pentru centrala electrică pe gaz. Centrala ar fi avut o capacitate de 850 MW. Investiția totală era de 759 de milioane de euro. Finanțarea aprobată prin Fondul pentru Modernizare era de 253 de milioane de euro.
Pentru proiect a fost creată o entitate dedicată, CCGT Power Ișalnița. Acționarul majoritar este Complexul Energetic Oltenia, cu 59,9%. Acționarul minoritar este ALRO, cu 40,1%.
Proiectul nu moare, ci se transformă
După eșecul celei de-a doua licitații, în ianuarie, compania s-a reorientat spre stocare. Oficialii ALRO au anunțat acest lucru la un eveniment de presă din luna mai. Informația apare și în raportul pe primul semestru din acest an.
Președintele Consiliului de Administrație al ALRO, Marian Năstase, a vorbit despre proiect la o întâlnire cu presa de specialitate din 19 mai.
„La Ișalnița, capitalul propriu pe care trebuia să-l aducem noi este deja acolo. Acum încercăm o conversie, înțeleg că sunt permise bune să mergem pe construirea de baterii, ne reafirmăm interesul să fim un proiect și avem 43 de milioane de euro de trei ani de zile blocați acolo, alocați pentru acest proiect, cash, există în conturile SPV-ului”, spunea președintele CA al ALRO, Marian Năstase.
Tot atunci, Năstase a explicat procedura.
„Lucrurile se derulează, este un proces care se întâmplă cu Comisia Europeană, este o procedură, pentru că se trece de pe Fondul pentru modernizare, de pe axa neprioritară, unde era gazul, pe axa prioritară, care este cu stocarea și energie electrică și trebuie parcurși niște pași procedurali”, a explicat Marian Năstase, președintele CA al ALRO.
Ce scrie în raportul ALRO pe primul semestru
Informațiile actualizate de la finalul lunii iunie au fost incluse în raportul ALRO pentru primul semestru. Raportul a fost publicat la finalul lunii august pe site-ul Bursei de Valori București.
„CCGT POWER IȘALNIȚA S.A. (SPV): având în vedere că a doua procedură de licitație publică pentru selectarea furnizorului EPC și LTSA nu a avut rezultatul preconizat, este în curs o analiză privind înlocuirea conceptului de centrală electrică cu ciclu combinat gaze-abur (CCGT) cu un sistem de stocare a energiei la scară largă (BESS). În acest sens, a fost inițiată procedura de achiziție pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a documentației tehnice necesare obținerii avizelor, acordurilor și autorizațiilor aferente obiectivului de investiții «Implementarea unui sistem de stocare a energiei electrice cu o capacitate instalată de aproximativ 950 MW»”, se arată în raportul ALRO pentru primul semestru.
Acționari și finanțare
Cine controlează Complexul Energetic Oltenia
Complexul Energetic Oltenia este o companie condusă în sistem dualist. Ea este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 87,48% din capitalul social. Fondul Proprietatea are 11,81% din acțiuni, iar Electrocentrale Grup are 0,46%.
În februarie, Comisia Europeană a anunțat o investigație aprofundată în materie de ajutoare de stat. Ea privește planul de restructurare modificat al României pentru CE Oltenia. Ministerul Energiei a transmis ulterior că aceasta este o etapă procedurală normală.
Cine deține ALRO
Grupul ALRO este deținut de Vimetco PLC, din Cipru, o companie cu răspundere limitată. Vimetco are pachetul de control, de 54,19% din capitalul social. Pavăl Holding deține 23,2%, iar Fondul Proprietatea 10,2%. Restul de 12,4% din acțiuni se tranzacționează liber pe Bursa de Valori București.
Ce este Fondul pentru Modernizare
Fondul pentru Modernizare este finanțat din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii, în cadrul EU ETS. Scopul său este sprijinirea a 13 țări din UE cu venituri mai mici. Produsul intern brut pe cap de locuitor al acestora este sub 75% din media Uniunii, în perioada 2016-2018.
Statele membre beneficiare sunt Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Grecia, Portugalia și Slovenia au devenit eligibile din ianuarie 2024, în temeiul Directivei EU ETS revizuite.
